ABC-ul educației financiare

ABC-ul educației financiare

todayDecember 8, 2020

Background
share close

Decembrie este, de obicei, o lună-dezastru pentru bugetul multora dintre noi. Cumpărăturile de Crăciun fac tradiţional ravagii în cele mai nobile intenţii de economisire pe care le-am avut la începutul anului. Dar ce-ar fi dacă tocmai luna aceasta și tocmai anul acesta atât de blamat, am lua cea mai bună decizie financiară pe care am luat-o vreodată?

Nu, nu este vorba despre vreun protest împotriva consumerismului tipic perioadei, nici măcar despre o strategie radicală pentru un Crăciun minimalist. Este un principiu mult mai larg care este, de fapt, secretul reușitei oricăreia dintre iniţiativele amintite anterior și a multor altora: decizia de a folosi banii în mod conștient. Chiar dacă conștient și conștiincios sunt cuvinte înrudite, pentru a putea cheltui conștiincios, trebuie totuși ca, mai întâi, să cheltuim conștient.

Ce înseamnă mai exact acest lucru? Înseamnă că, pentru ne gestiona eficient banii, avem nevoie, în primul rând, de o înţelegere a situaţiei noastre financiare. Aceasta ne va ajuta să exploatăm mai bine resursele zi de zi, dar și să le planificăm cu înţelepciune pentru viitor.

Prioritizarea

Orice planificare financiară începe cu acest pas simplu: fixarea unor scopuri pe care vrem să le atingem. Ce ne dorim? Să avem o vacanţă frumoasă vara viitoare? Să scăpăm de toate datoriile pe care le avem? Să ne luăm o casă? Să ne formăm o familie? Să ne schimbăm cariera? Toate aceste ţinte vor fi afectate de modul în care ne gestionăm banii. Și este foarte ușor să ne descurajăm observând că avem obiective mult mai ambiţioase decât dimensiunea contului nostru în bancă. De aceea, următorul pas ar fi organizarea acestor ţinte în:

  • ţinte pe termen scurt: precum alcătuirea unui buget, reducerea cheltuielilor, renunţarea la cumpărăturile dincolo de planfonul cardului;
  • ţinte pe termen lung: achitarea datoriilor, achiziţionarea unei case.

Va fi nevoie ca o vreme să ne monitorizăm veniturile și cheltuielile pentru a putea constata pe ce tindem să cheltuim mult și unde am putea reduce cheltuielile pentru a rămâne cu mai mulţi bani pe care să îi putem economisi și investi. Pentru a putea avea această imagine de ansamblu e nevoie să aproximăm cât mai bine, chiar dacă nu avem aceleași cheltuieli lună de lună.

Organizarea facturilor lunare

Înţelegerea a ceea ce datorăm și când ne va ajuta să ne gestionăm datoriile. Putem utiliza un calendar de facturi pentru a ne păstra toate informaţiile într-un singur loc pe măsură ce ne ocupăm de datorii. Calendarul facturilor ne poate ajuta să vedem toate facturile și să știm când sunt scadente. Iar urmărirea cheltuielilor lunare fixe ne poate ajuta să ne punem cu un pas mai aproape de atingerea obiectivelor.

Modelul 20/50/30

Odată ce avem tabloul cheltuielilor, le vom putea ordona după modelul 20/50/30.

Modelul 20/50/30 presupune că 20% din venituri le vom aloca economiilor, 50% le vom desemna pentru cheltuielile privind nevoile noastre de zi cu zi (cele indispensabile), iar 30% le vom aloca pentru satisfacerea dorinţelor.

Consultanţii Școala de Bani recomandă ca, atunci când apar fluctuaţii, de exemplu dacă 50% din venitul nostru nu ne ajunge pentru a putea achita cheltuielile pentru locuinţă, transport, hrană, utilităţi, atunci trebuie să ne reducem cheltuielile (mai ales pe acelea neesenţiale: abonamentul acela software care se reînnoiește automat, deși nu am mai folosit programul; poate abonamentul la telefon care este mai scump pentru că are și internet, ceea ce nu ne trebuie pentru că folosim mai mult internetul wireless, șamd). Dacă, în schimb, 50% din venituri ar fi prea mult pentru cheltuielile fixe, diferenţa o putem economisi. La fel, dacă 30% din venituri nu ne ajung pentru a ne face moftul acela pe care îl dorim atât de mult putem să economisim diminuându-ne cheltuielile fixe (să renunţăm la abonamentul de Spotify și să ne mulţumim cu YouTube de pildă). În orice caz, procentul nu ar trebui depășit nici la 50, nici la 30.

Specialiștii recomandă ca, la începutul fiecărui salariu, să ne plătim pe noi mai întâi. Asta înseamnă ca, primii bani „cheltuiţi” din buget să fie cei puși deoparte pentru economii.

O altă recomandare este să încercăm să reducem la maxim cheltuielile din zona de 50%, astfel încât să optimizăm și să putem economisi și de aici. Cu siguranţă putem să economisim la curent/apă folosindu-le judicios (stingând lumina când părăsim camera, nelăsând apa să curgă în neștire la duș). Reducerea poate veni din obiceiuri mici cultivate în timp, cum ar fi cel de a cumpăra hrană o dată pentru toată săptămâna, încercând să ne încadrăm în acest rând de aprovizionare.

Înainte de următorul salariu, e bine să revizuim ce intrări am avut, ce cheltuieli și să le confruntăm cu planul pe care ni l-am alcătuit. În felul acesta putem vedea unde mai avem de lucru pentru a ne apropia cu pași constanţi de obiectivele fixate.

Urgenţele și neprevăzutul

Orice plan financiar responsabil ia în calcul și neprevăzutul, sau urgenţele. Ce se va întâmpla cu obiectivele noastre dacă avem un accident și nu mai putem munci? Dacă apare o problemă gravă de sănătate care ne obligă să intrăm în contul de economii pentru a o putea rezolva? Sau dacă apare o oportunitate nesperată care ar presupune să avem acces la economii pentru a putea avea beneficii acum de pe urma lor?

Specialiștii nu recomandă să ne ţinem banii pe termen lung în conturi de economii fiindcă acestea oferă de obicei o dobândă foarte mică, mai mică chiar decât inflaţia. Astfel că, pe termen lung, ţinerea banilor într-un depozit bancar ne poate aduce pierderi. Cu mult mai eficientă este economisirea cu randament compus pe termen lung. Dobânda compusă este o dobândă calculată la depunerile anterioare, incluzând aici dobânzile acumulate până în acela moment. Iancu Guda, expert în managementul riscului a explicat de ce, printr-un calcul despre care spune că ne a schimba modul în care vedem banii și economisirea:

Autoeducarea în domeniul financiar este vitală pentru a ne asigura că ne ocupăm cu responsabilitate de gestionarea veniturilor noastre. „Banii lucrează pentru noi” cum spune proverbul, „nu noi lucrăm pentru bani”, doar dacă au suficient timp la dispoziţie pentru a face asta. De aceea, probabil ultima recomandare este și cea activatoare: chiar dacă, la început poate părea copleșitor, e nevoie să începem de undeva și să începem repede.

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Alina Kartman

Rate it

Previous post

Educatie

Potențialul dezavantaj al expertizei – ȘtiriCreștine.ro

Autorul Canadian Malcom Gladwell a scris numeroase cărți în care a oferit perspective unice asupra  domeniului științelor sociale. În cartea sa, Excepționalii, el a oferit popularitate conceptului conform căruia  sunt necesare 10.000 de ore de muncă în orice domeniu pentru a deveni o elită în acea industrie. Ca exemplu avem  piloții de avioane care au 10.000 de ore de pilotare a aeronavelor, sau pianiștii care au dedicat mai mult de 10.000 […]

todayDecember 7, 2020


Similar posts

Consiliere

Vlad Schlezak: „Oala urâtă e frumoasă”

Una din marile minciuni păgâne luate în serios ca fiind adevăr spune că pentru a fi oameni compleți trebuie să depindem de modul cum arătăm, de performanță și statut social. Așadar, în conceptul lumesc, omul trebuie să muncească din greu pentru cele 3 variante: a) Felul în care arătăm + […]

todayFebruary 25, 2021 2

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%