Cancerul de sân ucide mai multe femei decât majoritatea celorlalte forme de cancer. Aproape 13% dintre femeile din SUA și 11% dintre femeile din Australia dezvoltă această afecţiune malignă.
Cancerul de sân apare odată cu creșterea necontrolată a celulelor mamare, care formează o tumoră malignă. Procesul neoplazic începe la nivelul lobulilor (glandele care produc laptele) sau la nivelul celulelor ductale (tubulii care transportă laptele către mamelon) și mult mai rar în ţesuturile stromale (ţesutul adipos și mamar).
În timp, celulele canceroase se pot răspândi în ţesutul mamar din jur și în ganglionii limfatici axilari, de unde pătrund ușor ulterior și în alte părţi ale corpului. Între 5 și 10% dintre cazurile de cancer de sân sunt legate de mutaţii genetice moștenite de la părinţi, iar aproximativ 90% sunt cauzate de anomalii genetice care apar ca urmare a procesului de îmbătrânire și de uzură al organismului, deși afecţiunea nu ocolește nici persoanele relativ tinere.
Jennifer Reid a fost șocată de diagnosticul de cancer de sân pe care l-a primit la numai 39 de ani. „Nu aveam niciun fel de antecedente familiale și, până în acel moment, fusesem o persoană foarte sănătoasă”, povestește ea.
Factori de risc pentru cancerul de sân
În aprilie 2010, cercetătorii de la Walter and Eliza Hall Institute din Melbourne au descoperit că celulele mamare sunt foarte sensibile la estrogen și progesteron, confirmând astfel dovezile care, de decenii întregi, legau cancerul de sân de expunerea la acești doi cei mai importanţi hormoni feminini.
„Există dovezi clare care arată că riscul de cancer de sân este cu atât mai mare cu cât o femeie are mai multe cicluri menstruale”, a declarat dr. Jane Visvader, care a coordonat studiul. „Există chiar o creștere a riscului de cancer de sân (pe termen scurt) în urma unei sarcini. Cu toate acestea, ce se întâmplă la nivel celular în aceste situaţii a fost foarte puţin înţeles”, explică specialistul.
Oricine se poate îmbolnăvi de cancer de sân, dar există o serie de factori de risc care pot fi ţinuţi sub control:
Greutatea în exces este asociată cu un risc crescut de cancer de sân, în special după menopauză. Ţesutul adipos rămâne principala sursă de estrogen din organism după menopauză, când ovarele nu mai produc acest hormon. Mai mult ţesut adipos înseamnă că o persoană are, de cele mai multe ori, un nivel mai ridicat de estrogen, deci un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân. Sunt multe alte motive pentru care femeile ar trebui să își menţină o greutate sănătoasă pe tot parcursul vieţii, inclusiv sănătatea inimii.
Dieta reprezintă un factor de risc pentru multe tipuri de cancer, nu doar pentru cancerul de sân, dar studiile nu au arătat încă cu certitudine care sunt alimentele care amplifică riscul. Este o idee bună să evitaţi carnea roșie și alte produse animale, inclusiv produsele lactate (de exemplu, brânza, laptele și îngheţata), deoarece acestea pot conţine hormoni adăugaţi, alţi factori de creștere, antibiotice și pesticide. Pentru prevenirea cancerului de sân se recomandă o dietă săracă în grăsimi și bogată în fructe și legume.
Lipsa exerciţiului fizic crește riscul de a contracta cancer de sân, în timp ce exerciţiile fizice regulate reduc acest risc – există din ce în ce mai multe dovezi în acest sens. Se recomandă o activitate fizică moderată (de exemplu, o plimbare rapidă), timp de cel puţin 30 de minute în fiecare zi.
Consumul de alcool trebuie evitat; studiile arată că riscul de a dezvolta cancer de sân crește odată cu cantitatea de alcool ingerată. Alcoolul poate limita capacitatea ficatului de a controla nivelul de estrogen din sânge, iar acest lucru va spori riscul apariţiei cancerului.
Pe de altă parte, cercetări recente arată că există o scădere de 4 până la 5% a riscului de a dezvolta cancer de sân pentru fiecare 12 luni în care o femeie își alăptează copilul. În timpul alăptării, nivelul de estrogen al femeii este suprimat, reducând posibilitatea apariţiei cancerului de sân. Prin urmare (și nu doar pentru propria lor sănătate), este benefică alăptarea exclusivă a copilului timp de cel puţin șase luni și continuarea alăptării în procesul diversificării alimentaţiei bebelușului.
Realitatea este că există și alţi factori de risc în afara celor enumeraţi anterior și pe care, din nefericire, nu îi putem controla.
Sexul feminin este cel mai important factor de risc. Celulele mamare se schimbă și cresc în mod constant, motivul principal fiind prezenţa estrogenului și progesteronului, iar aceste transformări expun femeile la un risc mult mai mare de cancer.
Vârsta. Riscul de a dezvolta cancer de sân crește odată cu vârsta. Majoritatea cazurilor de cancer de sân sunt diagnosticate la femeile de 50 de ani și mai mult, motiv pentru care este nevoie de efectuarea mamografiei începând cu vârsta de 40 de ani.
Istoricul familial de cancer mamar. Femeile care au o rudă de gradul întâi (mamă, fiică, soră) care a avut cancer de sân sau mai multe rude afectate de cancer mamar sau ovarian (în special înainte de vârsta de 50 de ani) au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân.
Antecedente personale de cancer de sân. Femeile care au fost deja diagnosticate cu cancer de sân prezintă un risc mai mare de a dezvolta din nou acest tip de cancer, fie la același sân, fie la celălalt sân, decât dacă nu au avut niciodată această boală.
Rasa caucaziană. Femeile albe au o probabilitate ușor mai mare de a dezvolta cancer de sân.
Modificări la nivelul sânilor. Modificările neobișnuite ale celulelor mamare descoperite în timpul unei biopsii mamare pot reprezenta un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de sân. Aceste modificări includ o creștere excesivă a celulelor (numită hiperplazie) sau un aspect anormal, atipic.
Cum putem preveni cancerul de sân?
În ciuda pierderilor substanţiale de vieţi omenești provocate de cancerul de sân, perspectivele de supravieţuire sunt mai bune decât oricând. Numărul deceselor cauzate de cancerul de sân a scăzut la nivel global, și se crede că acesta este rezultatul progreselor în materie de tratament, al depistării mai timpurii prin screening, dar și al creșterii nivelului de informare și conștientizare, datorată în mare parte fundaţiilor pentru cancerul de sân din întreaga lume, inclusiv mișcării Panglica Roz.
Graţie studiilor realizate cu fonduri colectate de ONG-uri, procedura de lumpectomie (de conservare a sânului) combinată cu radioterapie locală a înlocuit mastectomia, care presupune extirparea sânului, devenind abordarea chirurgicală preferată pentru femeile cu cancer de sân în stadiu incipient. Chimioterapia reprezintă, de asemenea, un tratament standard în stadiile timpurii de cancer. Introducerea procedurilor de biopsie a ganglionilor limfatici santinelă a fost raportată ca o metodă sigură și minim invazivă de screening a ganglionilor limfatici, reducând numărul problemelor cronice la nivelul braţelor și îmbunătăţind calitatea vieţii bolnavilor.
Depistarea precoce este cea mai bună metodă de reducere a deceselor cauzate de cancerul de sân.
Deși nu se cunoaște nicio modalitate de protejare completă împotriva cancerului de sân, depistarea precoce este de departe cea mai eficientă metodă de reducere a deceselor cauzate de această afecţiune. Efectuarea unei mamografii este cel mai bun lucru pe care îl poate face o femeie, mai ales în cazul în care nu prezintă simptome evidente. Mamografia de screening reprezinta standardul de aur pentru depistarea precoce a cancerului de sân, contribuind astfel la reducerea mortalităţii.
În intervalul de vârstă 40-49 de ani, este recomandată efectuarea anuală a unei mamografii, iar după 50 de ani mamografia ar trebui repetată din doi în doi ani. Începând cu al doilea deceniu de viaţă, femeile ar trebui să fie conștiente de felul în care arată sânii lor și să știe ce este normal în ce privește aspectul sau modul în care se simt, astfel încât să poată identifica schimbările neobișnuite. În timp ce majoritatea nodulilor (sau a altor formaţiuni și modificări ale aspectului sânilor) nu reprezintă un indiciu al unei afecţiuni maligne, uneori pot ascunde probleme mai grave, prin urmare ar trebui să fie verificate de medic.
În viitor, metodele de diagnosticare s-ar putea simplifica substanţial. Există proiecte de cercetare care vizează crearea unei tehnologii de detectare mai precise decât mamografia sau realizarea unui test de respiraţie, pentru a măsura nivelul unor substanţe care ar putea avertiza foarte timpuriu cu privire la existenţa unei afecţiuni maligne
Unde este Dumnezeu în toate acestea?
„Nu am crezut nici măcar o dată că Dumnezeu este de vină pentru cancerul de sân cu care am fost diagnosticată. El mă iubește și vrea doar ce este mai bun pentru mine, dar pentru că trăim într-o lume imperfectă, boala poate să apară, iar acum a apărut la mine. Cred că Dumnezeu nu ar fi permis acest lucru dacă nu ar fi crezut că eu și familia mea putem face faţă”, afirmă Reid, care a trecut prin două intervenţii chirurgicale, chimioterapie și radioterapie și va fi nevoită să urmeze diverse tratamente în următorii cinci ani.
„Singurul lucru despre care știam că nu mă poate dezamăgi a rămas credinţa mea în Dumnezeu. Știu că El este cu mine în fiecare moment. Din acea clipă devastatoare în care am aflat că am cancer, până în momentele traumatizante în care a fost nevoie să dau vestea copiilor și mamei mele, în grozăvia chimioterapiei și în puseul fiecărei frici, Dumnezeu este cu mine. A fi creștin înseamnă, în cele din urmă, să ai speranţă pentru viitor. Chiar dacă am trăit teama de a muri tânără și încă mă lupt cu ea uneori, cred că Dumnezeu încă nu a terminat ce are de făcut cu mine.”
Melody Tan este manager de proiect în cadrul programului TV Mums at the Table și locuiește în Sydney, Australia, împreună cu soţul și cu fiul ei. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul Signs of the Times Australia.
Post comments (0)