Când ne gândim la multitudinea de sarcini dintr-o nouă zi, fiecare dimineaţă poate fi o provocare pentru mobilizarea resurselor noastre; un test combinat de viteză și rezistenţă sau o cursă contracronometru cu obstacole cunoscute, dar și cu probe surpriză, care ne copleșesc câteodată.
În acest context, este firesc să ne concentrăm atenţia pe noi înșine, pe îndatoriri, pe alergătură, cum este definită adesea viaţa modernă, aflată într-o continuă căutare, și mai puţin pe alţii. Adică pe cei cu care intrăm zilnic în contact și a căror prezenţă, constantă sau trecătoare, se înscrie în tabloul schimbului de experienţe ce ne marchează traiectoria.
Cu alte cuvinte, este foarte ușor să uităm de ceilalţi atunci când suntem mult prea ocupaţi sau preocupaţi de probleme. Și dacă acest lucru se aplică în ceea ce ne privește, lesne de înţeles că și alţii pot cădea în aceeași capcană a indiferenţei, rezultând așadar un cerc vicios al indisponibilităţii în interacţiunile pe care le avem acasă, la locul de muncă, pe stradă, la supermarket ori între vecini.
De ce este riscantă această abordare? Pentru că viaţa nu este un lung șir de task-uri care trebuie îndeplinite la milimetru și uniform, ci o manifestare complexă de stări, în care toţi oamenii joacă un rol important. Dar pentru că sunt multe de făcut, iar ziua este scurtă, cum putem fi atenţi (și) la cei din jur într-o manieră care, deși nu costă prea mult, să exprime interes și sinceritate?
Răspunsul nu deconspiră nicio formulă „magică” sau nevoia unor eforturi supraomenești care trebuie făcute pentru a-i menţine vizibili pe cei de lângă noi. Este suficientă o acţiune simplă și la îndemână, însă plină de semnificaţie în aparenta ei banalitate: să facem complimente.
Complimentele ne fac ziua mai bună
Deși oamenii tind să subestimeze impactul pozitiv pe care vorbele frumoase le au asupra interlocutorului, creierul procesează complimentele primite asemenea unor recompense financiare, spun specialiștii.
Exprimarea aprecierii faţă de o persoană o face să se simtă valoroasă, elevând și starea de spirit a celui ce-și comunică astfel gândurile sale bune. În rândul angajaţilor, feedback-ul pozitiv oferit de superiori reduce efectele stresului resimţit la locul de muncă, avantaj care se transferă, în mod implicit, la nivel de performanţă profesională. Practic, toată lumea are de câștigat dintr-o astfel de situaţie, iar exemplele concrete întăresc ideea potrivit căreia complimentele chiar ne fac ziua mai bună.
Liceul Wayne Valley din New Jersey ilustrează perfect marea putere a complimentelor. Prin tradiţia repetată de câţiva ani, reprezentanţii liceului încurajează atât personalul, cât și elevii să ia parte la activitatea cunoscută sub numele de ”Third Party Compliments”. În cadrul acestei activităţi anuale, participanţii formulează în mod voluntar și anonim mesaje personalizate de încurajare, apreciere, respect sau recunoștinţă pentru anumite persoane din proximitate (elevi, cadre didactice, diferiţi angajaţi ai unităţii de învăţământ). Mesajele sunt încărcate pe o platformă internă, sortate și pregătite să fie distribuite fizic destinatarilor, iar aceștia au posibilitatea de a le citi cu voce tare, pentru a-și împărtăși reacţiile spontane la clasă, în pauză sau în alte momente în care se pot bucura de atenţia colectivă. Cu toate că realizarea proiectului implică o întreagă desfășurare de forţe, conducerea liceului susţine că rezultatele obţinute justifică eforturile depuse. Activitatea este așteptată cu nerăbdare de majoritatea elevilor, considerându-se că, datorită mesajelor de apreciere comunicate într-un cadru organizat, atmosfera din școală este mai plăcută și mai prietenoasă pe tot parcursul anului.
Abilitatea de a livra complimente
Un alt studiu a arătat că 90% dintre persoanele chestionate au fost de părere că trebuie să ne oferim mai des complimente unii altora, beneficiile fiind de ambele părţi. În practică, însă, doar 50% dintre participanţii care au fost invitaţi să formuleze în scris o apreciere pentru cineva din cercul extins de prieteni au avut și curajul să i-o transmită ulterior.
Sondaje similare relevă faptul că oamenii se tem de reacţiile celorlalţi și pun la îndoială propria abilitate de a livra un compliment. După alte cercetări din domeniu, temerile pot fi depășite dacă alegem să ne axăm pe componenta umană a mesajului, astfel încât acesta să transmită căldură, onestitate, prietenie, și mai puţin pe capacitatatea de a concepe un mesaj pompos, presărat de cuvinte măreţe sau exprimări sofisticate. Totodată, recomandarea principală este ca aprecierile transmise să fie sincere și specifice, să reflecte atenţia noastră la detalii, dar și o anumită generozitate în formulare, având grijă să nu alunecăm în extrema ce frizează lingușeala sau laudele oferite în mod gratuit.
Oamenii se tem și de faptul că o frecvenţă ridicată a complimentelor poate să devalorizeze substanţa acestora sau că aprecierile funcţionează doar dacă rămâne rare, asemenea pietrelor preţioase. Însă, contrar așteptărilor, faptul de a fi complimentat sincer, dar cu regularitate, nu face pe nimeni imun la validarea primită, pentru că nevoia de a fi văzut, stimat și încurajat este o nevoie permanentă, precum nevoia de hrană. În acest sens, un experiment din 2019 dovedește că, în ciuda presupoziţiilor pesimiste ale participanţilor, complimentarea zilnică la care au fost „supuși” timp de o săptămână, nu i-a făcut pe „primitori” indiferenţi faţă de vorbele de apreciere ce le-au fost adresate, nici sceptici cu privire la sinceritatea lor, ci i-a binedispus de fiecare dată.
Nevoia de a fi preţuit
Pentru că „nevoia de a fi preţuit este o nevoie umană de bază” (Marcia Naomi Berger), este important nu doar să învăţăm să facem complimente, ci și să le primim, ţinând cont de faptul că, în orice tip de interacţiune, formarea și exprimarea părerilor pozitive avute faţă de ceea ce reprezintă o persoană în esenţa sa, faţă de caracterul, ideile și acţiunile ei reprezintă fundamentul dorinţei de a dezvolta o relaţie de colaborare.
Recomandarea este valabilă și faţă de noi înșine: trebuie să învăţăm să primim complimentele pe care ni le putem face singuri. Este o dovadă de autocunoaștere și, în același timp, un exerciţiu necesar pentru consolidarea stimei de sine (persoanele care se subestimează întâmpină dificultăţi în a accepta complimentele făcute). Putem începe prin a ne îmbrăţișa unicitatea, darurile cu care am fost înzestraţi, abilităţile dezvoltate de-a lungul timpului, precum și acele calităţi care ne conduc spre reușită, dar și spre asumarea eșecurilor.
Puterea de a primi și oferi complimente demonstrează că suntem împăcaţi cu noi înșine, că suntem capabili să recunoaștem succesul sau performanţele (personale sau ale altora); este o bună modalitate de a ne retrage dintr-o competiţie nocivă avută cu cei din jur, un fel de a lăsa garda jos. Totodată, complimentele ne pot ajuta să spargem gheaţa într-o conversaţie nouă, ne pot salva în momente cheie, ne pot motiva să vedem partea bună a lucrurilor, ne pot modela astfel încât să devenim mai deschiși, mai atenţi și mai încrezători în oameni.
Genia Ruscu are o diplomă de master în consiliere în domeniul asistenţei sociale.
Citește și:
Post comments (0)