Cum să iubești obstacolele din viaţa ta

„Ceea ce nu te omoară, te face mai puternic”, scria Nietzsche într-un eseu al său din 1889. Ușor de zis, dar greu de pus în practică atunci când te afli în faţa şomajului, a bolii, a unei persoane care nu te place sau a unei foi goale de examen. Le privim ca pe lucruri de dat la o parte; viaţa pe care ne-o dorim nu este asta.

Mai multe studii concluzionează ceea ce, cu siguranţă, am aflat din proprie experienţă: obstacolele sunt cei mai buni profesori ai noștri. Atunci când analizăm mai în detaliu toate lucrurile pe care obstacolele ni le „predau”, începem să fim mai recunoscători pentru ele și, de ce nu, să le îndrăgim. Matthew Trinetti, de la Huffington Post, a alcătuit o listă a caracteristicilor care fac din obstacole lucruri de dorit:

Ne arată cine suntem cu adevărat. În situaţii de criză, ceea ce suntem noi transpare mai ușor. În acele momente grele, învăţăm mult mai multe lucruri despre ceea ce putem schimba, despre modul diferit în care trebuie să privim lumea sau oamenii din jurul nostru.

Sunt indicatori pentru deciziile următoare. Lucrurile negative pe care le experimentăm ne oferă o imagine mai clară asupra consecinţelor inevitabile ale anumitor alegeri. Astfel, în faţa unei decizii similare, avem deja drumul pe care trebuie să mergem pentru a evita suferinţa.

Ne oferă ocazia de a deveni mai puternici. Frica este parte din fiinţa noastră, iar fără ocazii prin care să ne întărim curajul, anumite frici ne vor urmări pe parcursul întregii vieţi. De aceea, obstacolele sunt metoda ideală de a ne testa și de a ne crește curajul.

Ne ajută să ne găsim scopul vieţii. Scriitorul creștin C. S. Lewis scria în cartea sa Problema suferinţei despre felul în care o viaţă fără griji ne conduce la preţuirea lucrurilor fără valoare, „mocirla” în care ne este confortabil să stăm și pe care nu am părăsi-o dacă nu am da de probleme. Atunci când obstacole apar în drumul nostru, atunci când suferinţa ne apasă, doar atunci putem căpăta imaginea de ansamblu și putem stabili corect priorităţile din viaţa noastră.

Pot aduce pace interioară. Atunci când ne lovim de obstacole care ne depășesc puterea de a le trece, ne dăm seama cât de puţin control avem asupra vieţii noastre. Ne dăm seama că nu ne putem încrede în noi înșine și pornim astfel în căutarea originii noastre și a sensului pe care vrem să îl oferim vieţii noastre. Odată descoperit și interiorizat, sentimentul că știm de unde venim și încotro ne îndreptăm ne va aduce pacea interioară.

Ne pregătesc pentru moarte. Deși sună sumbru, obstacolele ne aduc aminte că suntem trecători, că ne aflăm aici pentru puţină vreme și că moartea e capătul acestui drum. Ne dăm seama că nu putem învinge singuri moartea. Pentru creștini, acest lucru întărește credinţa în învierea de care vor avea parte cei credincioși. Pentru cei care nu cred în înviere și viaţă veșnică, moartea e doar o transformare sau o pierdere în neant. În oricare dintre cele două situaţii, obstacolele care ne oferă perspectiva morţii ne transformă și ne ajută să privim viaţa altfel.