Turcia se confruntă cu „dezastrul secolului” – spun oficialităţile turce – iar bilanţul cutremurului, care crește de la oră la oră, dezvăluie proporţiile acestuia: peste 16.000 de morţi (în Turcia și Siria), sute de mii de sinistraţi care-și petrec nopţile geroase pe stradă sau în corturi, aproape 6.500 de clădiri distruse sau avariate.
La 6 februarie 2023, un cutremur major a lovit sudul Turciei la 4:17 a.m. ora locală. Seismul cu magnitudinea de 7,8 a avut loc în apropierea orașului Gaziantep și a fost urmat de peste 145 de replici. Cea mai puternică dintre ele a avut magnitudinea de 7,5, producând ravagii la câteva zeci de kilometri de epicentrul primului seism.
Aproximativ 13,5 milioane de persoane sunt afectate de efectele seismului, într-o zonă care se întinde pe aproximativ 450 de kilometri de la est la vest și pe 300 de kilometri de la nord la sud. Intervenţiile de salvare sunt îngreunate de vremea rea, transformându-se treptat în misiuni de recuperare a cadavrelor – în condiţiile în care primele 72 de ore, considerate cruciale pentru a salva supravieţuitorii unui dezastru natural, s-au scurs deja.
De ce a fost atât de devastator cutremurul din Turcia?
Ultimul seism de o asemenea magnitudine s-a produs în Turcia în 1939, soldându-se cu aproximativ 33.000 de victime. Specialiștii spun că un cumul de factori au transformat seismul prezent într-unul dintre cele mai devastatoare pe care le-a cunoscut Turcia în ultimul secol. În timp ce unele cauze sunt dificil, dacă nu imposibil de prevăzut și de contracarat, altele alimentează revolta celor care critică răspunsul lent, slab coordonat al guvernului – dar și lipsa măsurilor de prevenire a dezastrului.
Momentul producerii seismului (la ora locală 4:17, când oamenii dormeau în casele lor), magnitudinea cutremurului, locaţia sa – o falie relativ calmă în ultimii 200 de ani – și faptul că a lovit o zonă dens populată sunt câţiva dintre factorii care au augmentat distrugerile și pierderile de vieţi omenești.
„Orice punct din apropierea acestor 100 de kilometri a ajuns, de fapt, în centrul cutremurului.”
Cutremurul a fost clasificat drept unul „major” pe scara oficială a magnitudinii, fiind provocat de alunecarea pe orizontală a două plăci tectonice majore, arabică și eurasiatică. De-a lungul faliei s-a înregistrat o ruptură a solului cu o lungime de o sută de kilometri. „Orice punct din apropierea acestor 100 de kilometri a ajuns, de fapt, în centrul cutremurului”, a explicat cercetătorul Roger Musson.
Așa numitele „alunecări de falie”, în care plăcile se deplasează pe orizontală mai degrabă decât pe verticală, pot produce distrugeri majore. Un astfel de cutremur a avut loc în Turcia pe 13 august 1822 (cu o magnitudine de 7,4), producând pagube imense orașelor din regiune și soldându-se cu 7.000 de morţi doar în orașul Alep. Replicile acestui seism au continuat timp de aproape un an.
Cea mai puternică dintre replicile cutremurului a avut magnitudinea de 7,5, producând ravagii la câteva zeci de kilometric de epicentrul primului seism. Replicile puternice au reprezentat „un cutremur în sine”, potrivit expertului Chad Myers. Așadar, dacă în cazul unui seism vorbim despre epicentru, în acest caz ar trebui să vorbim mai degrabă despre „epi-linie”.
Până la 75.000 de clădiri din zona afectată de cutremur în sudul Turciei au primit de la guvern „amnistii pentru construcţii”.
În mod obișnuit, seismologii se așteaptă ca replicile să fie de aproximativ 10 ori mai slabe decât seismul iniţial. În cazul cutremurului din Turcia, replicile nu doar că au fost deosebit de puternice, dar au lovit, de asemenea, o regiune aflată la nord de cea în care s-a produs seismul iniţial, lovind clădirile deja afectate dintr-o direcţie diferită și mărind pagubele.
În timp ce unele clădiri au rămas în picioare, deși mai mult sau mai puţin avariate, altele au căzut „ca un pachet de cărţi”, iar diferenţa dintre ele e dată de calitatea construcţiei spun experţii, subliniind că multe clădiri nu au fost proiectate să reziste la cutremure puternice. Potrivit declaraţiilor șefului Camerelor de ingineri şi arhitecţi din Turcia, până la 75.000 de clădiri din zona afectată de cutremur în sudul Turciei au primit de la guvern „amnistii pentru construcţii” – scutiri legale acordate, contra unei taxe, pentru structuri construite fără certificate de siguranţă.
Cutremurul din Turcia și posibilele implicaţii politice
Un dezastru al cărui bilanţ ar putea ajunge (sau chiar depăși) 20.000 de mii de victime, potrivit estimărilor OMS, reprezintă un test politic și o provocare uriașă pentru actualul guvern al Turciei, înainte cu câteva luni de alegerile din luna mai.
Președintele Recep Tayyip Erdogan este conștient de miza pe care o are gestionarea pierderilor aduse de cutremur, cu atât mai mult cu cât primele victorii ale Partidul Justiţiei și Dezvoltării (AKP) s-au datorat promisiunilor de bună guvernare (după ce cutremurul de la Gölcük, din 1999, a scos la iveală eșecul guvernului în stabilirea strategiilor de prevenire a dezastrelor și de dezvoltare a serviciilor de urgenţă).
Costurile de reconstrucţie, de ordinul miliardelor de dolari, vor exercita presiune pe o economie cu o inflaţie de 58%.
Criticile aduse guvernului – a eșuat în impunerea regulilor de construcţie într-o ţară vulnerabilă geologic și nu a răspuns adecvat dezastrului – și costurile de reconstrucţie care vor exercita presiune pe o economie cu o inflaţie de 58% ar putea afecta șansele lui Erdogan la alegerile din mai, arată o analiză Reuters. Pe de altă parte, răspunsul „rapid și coerent” la criză i-ar putea întări imaginea de lider puternic, care nu se confruntă cu primul dezastru natural de când a câștigat puterea.
Iniţial, opozanţii politici ai președintelui nu s-au grăbit să profite politic de pe urma crizei, dar liderul principalul partid de opoziţie din Turcia a declarat că Erdogan este principalul responsabil pentru că ţara nu a fost pregătită pentru cutremur.
Pe 7 februarie, președintele turc a atacat criticii guvernului în timpul unui discurs televizat, în aceeași zi procurorul de stat din Istanbul iniţiind anchete penale împotriva jurnaliștilor care au criticat reacţia guvernului la criză. De asemenea, președintele turc a decis să blocheze accesul la Twitter pentru aproximativ 12 ore, după ce reţeaua a fost inundată de mesaje critice legate de răspunsul lent al autorităţilor.
Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.
Post comments (0)