Copii

De ce avem nevoie de biserică?

todayDecember 20, 2023 2

Background
share close

„Mă interesează Iisus, nu o biserică” – am auzit acest lucru de multe ori și chiar m-am surprins vorbind astfel în anumite perioade din viaţa mea.

Biserica este semnificativă pentru cei care au crescut odată în ea, dar pentru mulţi rămâne un concept straniu. Chiar și pentru cei care se declară creștini, biserica este ceva ce poţi alege sau la care poţi renunţa. Oamenii pun din ce în ce mai puţin preţ pe biserica lor, o dovadă relevantă în acest sens fiind participarea la serviciile religioase, care s-a diminuat la nivel global. Chiar dacă 63% dintre americani se declară creștini, mai puţin de 28% merg în mod regulat la biserică.

Multe persoane nu frecventează biserica pentru că au convingeri care nu se aliniază cu ceea ce se predică acolo. Unii au avut experienţe neplăcute în biserică, pe când alţii cred că se pot dispensa de ea, pentru că și-au împlinit deja nevoile pe care se așteptau să le satisfacă în biseriăa. Sunt și persoane care au dificultăţi în a-și găsi biserica potrivită, cu care să rezoneze. Există și o categorie care crede că biserica este plină de oameni ipocriţi, fiind în asentiment cu Gandhi, care spunea: „Îmi place Hristosul vostru. Nu-mi plac creștinii voștri. Ei sunt atât de diferiţi de Hristos al vostru”. Există, de asemenea, oameni care iubesc ceea ce reprezintă biserica – comunitate, părtășie și conexiune – dar, din diverse motive, nu o frecventează.

Rata de participare la serviciile religioase a scăzut mai mult decât oricând, multe persoane menţinând o relaţie cu Dumnezeu și găsind o comunitate căreia să-i aparţină dincolo de zidurile bisericii, iar această realitate naște întrebări: Mai are biserica vreun scop astăzi? Și dacă da, care ar fi acela?

Cine mai merge la biserică?

Scăderea prezenţei în lăcașurile de cult reflectă declinul creștinismului în Occident. Un studiu pe tema identităţii, credinţelor și practicilor religioase, realizat în peste 95 de ţări, la care au participat aproape 200.000 de persoane, a arătat că oamenii devin mai puţin religioși.

În Statele Unite, de exemplu, 63% dintre locuitori s-au declarat creștini în 2021, faţă de 78% în 2007. Populaţia Europei de Vest se declară mai puţin religioasă decât americanii, aceleași tendinţe de secularizare fiind prezente și în alte state dezvoltate economic.

Din anul 2000 până acum s-a înregistrat o scădere cu 23% a celor care frecventează biserica, arată un raport realizat de Pew Research Center. Un membru al bisericii din 5 participă online la serviciile religioase, dar 57% nu au participat în decursul unei luni la slujbele religioase transmise online și nici nu au călcat pragul bisericii.

Numărul americanilor care aparţin unei biserici este într-un declin abrupt, potrivit unui sondaj Gallup care a arătat că, pentru prima dată în ultimii 80 de ani, majoritatea celor chestionaţi nu aveau calitatea de membri ai vreunei biserici. Cu toate acestea, studiile au constatat că aceia care pretind că „Îl iubesc pe Iisus, dar nu și biserica”, încă au o relaţie cu Dumnezeu prin practici precum rugăciunea, petrecerea timpului în natură, lectura unor cărţi religioase sau meditaţia și au găsit o comunitate în alte locuri – baruri, echipe sportive sau alt gen de grup cu care aveau interese comune.

Neînţelegeri cu privire la ce (nu) este biserica

O parte a problemei rezidă din concepţia noastră despre biserică. În mod obișnuit, atunci când persoanele care nu sunt religioase se gândesc la biserică, își imaginează o clădire cu bănci cu spătar drept, unde participanţii poartă costum și cravată, iar predicatori mânioși proclamă mesaje demodate. Pe de altă parte, mulţi creștini se raportează la biserică într-o manieră consumeristă, ca și cum n-ar reprezenta decât un automat de bunuri și servicii religioase.

Atunci când deschidem Biblia, nu găsim nicăieri un îndemn de a „merge la biserică”. Noul Testament nu se referă la ea ca la o clădire, ci o descrie prin metafore precum „trup”, „mireasă”, „turmă” sau „familie”. Descoperim astfel că biserica se odihnește, are urechi (deci aude), este îmbărbătată, poate vorbi, poate cunoaște și învăţa – lucruri pe care doar oamenii le pot realiza, nu și clădirile.

Să mergem la rădăcina lucrurilor

Termenul „biserică” provine din cuvântul grecesc „ekklesia”, care înseamnă „o adunare a celor chemaţi”. Atunci când a fost scrisă Biblia, cuvântul „ekklesia” avea un sens laic, descriind o comunitate sau un grup de oameni care se întâlneau cu un scop. Așadar, atunci când Biblia vorbește despre biserică, se referă la un grup de oameni care devin o comunitate în Dumnezeu. Ei se adunau să vorbească, să mănânce împreună, să se închine și să se încurajeze unii pe alţii să iubească și să facă ce este bine (Evrei 10:24). Se întâlneau pentru a-și întări relaţia cu Dumnezeu, dar și legăturile dintre ei și cele cu restul lumii.

În această perioadă, în sânul familiei și între prieteni existau deja legături profunde. Credincioșii se întâlneau de regulă în casele lor, iar pe măsură ce comunitatea sporea, se întâlneau oriunde era posibil, de la malurile râului până în vârful munţilor. Dar, pe măsură ce timpul trecea, ei tânjeau după un loc suficient de mare pentru a se aduna. Dacă li s-ar fi oferit o clădire cu toalete, bucătărie, sistem de sonorizare, pentru ca mesajul lor să fie auzit de toată lumea, un acoperiș sub care să se adăpostească și să se roage pe vreme ploioasă sau frig – așadar, un loc de întâlnire al lor, unde să poată invita și alţi oameni – probabil că ar fi fost foarte încântaţi.

O biserică și un scop

În esenţă, biserica nu avea legătură cu locul unde se închinau creștinii, dar faptul că aveau un loc de închinare era de ajutor. Biserica reprezenta o adunare de oameni pe care îi strângeau laolaltă nevoia de a-L experimenta pe Dumnezeu, dorinţa a se iubi unii pe alţii și misiunea de a duce speranţă în lume. Acestea sunt scopurile pe care biserica trebuie să le urmărească și astăzi.

Atunci când înlocuim biserica cu un loc unde să petrecem câteva ore la sfârșitul săptămânii, pierdem o parte fundamentală a experienţei creștine.

„Acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor”, promite Iisus (Matei 18:20). Potrivit cuvintelor Lui, biserica înseamnă foarte multe lucruri. Să mergi în drumeţii cu alţii, bucurându-vă de frumuseţea lucrurilor create de Dumnezeu. Să îi dai să mănânce omului fără adăpost de la capătul străzii. Să te întâlnești cu un prieten ca să vorbești despre îndoielile pe care le ai. Să te unești cu alţii pentru a susţine o familie îndoliată sau care a suferit un accident. Să porţi conversaţii pline de profunzime în jurul unei mese încărcate cu mâncare.

„Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei, ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie.”

Dar, de asemenea, biserica presupune reunirea cu ceilalţi credincioși la sfârșitul săptămânii, pentru ca să cântaţi, să vă rugaţi și să studiaţi Biblia. „Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei, ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie” (Evrei 10:25), ne sfătuiește apostolul Pavel. Așadar, deși nu este vorba despre clădire, faptul că ne putem aduna într-un anumit loc, potrivit unui program fixat pentru fiecare săptămână, constituie o adevărată binecuvântare. Creștinii din biserica primară tânjeau după un astfel de privilegiu.

Într-o lume care se destramă, biserica încă mai are un scop. Iar prin biserică înţeleg comunităţi de oameni care se adună frecvent, avânduăL în comun pe Dumnezeu, și, de asemenea, dragostea, credinţa, speranţa, scopul, slujirea și misiunea. Sunt șanse foarte mari să nu găsești așa ceva dacă faci parte dintr-un club de ciclism, un grup de gătit sau unul de prieteni.

„Vei avea nevoie de o comunitate pentru a traversa cu bine problemele. O comunitate adevărată. Dacă provii dintr-un mediu creștin, este nevoie de o biserică care să te ajute să mergi pe calea stâncoasă. Sau, dacă biserica din care faci parte nu te sprijină, vor exista oameni din cadrul bisericii care pot să o facă. Caută acești oameni. Vorbește cu ei. Fii sincer cu ei. Când îi găsești, nu renunţa la ei. Uneori, acesta este singurul lucru care te va ajuta să mergi prin pustiu”, scrie autorul creștin Joel McKerrow.

Citește și: Ar fi Iisus dezamăgit de biserică?

Înţeleg că biserica nu este perfectă. Am văzut lucruri care nu merg așa cum trebuie și am avut parte de unele experienţe negative. Dar am fost, de asemenea, binecuvântată să fac parte din ea. Am parcurs drumul vieţii alături de oameni care Îl iubesc pe Dumnezeu. Am fost martoră la eforturile celor care au ieșit dintre zidurile clădirii și au oferit, au susţinut, au acceptat și au iubit pe cei în nevoie.

Am ajuns să văd frumuseţea bisericii formate din cei care răspund invitaţiei lui Iisus (care nu exclude, de altfel, pe nimeni): „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă” (Matei 11:28). Și tot ce pot spune acum este că, așa imperfectă cum este, biserica rămâne locul cel mai aproape de cer de care m-am bucurat vreodată.

Zanita Fletcher este life coach, scriitoare și editor asistent la revista Semnele timpului Australia. Ea scrie din Gold Coast, Queensland, Australia. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul Signs of the Times Australia.

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Zanita Fletcher

Rate it

Previous post

Biblie

Sunt ce m-ai învăţat să fiu

Perspectivele asupra noastră ca indivizi, asupra lumii și chiar asupra lui Dumnezeu pe care le-am căpătat în copilărie devin credinţe care filtrează și direcţionează alegerile pe care le facem ca adulţi. Unele dintre aceste credinţe ne ajută. Altele nu. De fapt, de multe ori, blocajele de care ne lovim în viaţa de adult sunt pricinuite de aceste filtre. În cartea Arta uitată a gânditului, dr. Neil Nedley afirmă că „filtrele […]

todayDecember 18, 2023 3

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%
https://upm.fatek.unkhair.ac.id/include/slotgacorhariini/ https://baa.akfarsurabaya.ac.id/inc/-/slotgacorhariini/ https://marumanfiore.xsrv.jp/