COVID-19

Eficienţa vaccinurilor anti-COVID. Este realist să așteptăm eficiență de 100%?

todayNovember 23, 2021

Background
share close

Știinţa medicală a făcut progrese extraordinare în ultimii 20-30 de ani, cu realizări care au dus la o creștere atât a speranţei de viaţă, cât și a calităţii vieţii. Boli precum cancerul, insuficienţa cardiacă severă, poliomielita sau tuberculoza au parte astăzi de abordări moderne și eficiente.

În galeria impresionantă de soluţii medicale moderne, precum stimulatoarele cardiace sau cerebrale, transplantul de organe, dializa, protezele, insulina, levodopa (și lista ar putea continua), nu greșim dacă adăugăm vaccinurile. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că circa 2-3 milioane de vieţi sunt salvate anual prin vaccinare. În perioada 1980-2018, doar prin vaccinarea împotriva variolei (considerată eradicată în 1977), se estimează că au fost prevenite aproximativ 200 de milioane de decese la nivel mondial.[1]

Ce înseamnă eficienţa vaccinurilor anti-COVID? De ce nu este de 100%?

Dintotdeauna, atât lumea medicală, cât și beneficiarii actului medical, pacienţii, au căutat febril leacul miraculos: eficienţă maximă, fără efecte secundare, cost minim etc. Dar nu numai în domeniul medical întâlnim acest deziderat. Vă amintiţi probabil de reclama la mașinile cu 10 ani garanţie. Sau de ferestrele cu durabilitate de 50 de ani. Turnesolul eficacităţii nu ocolește nici vaccinarea. Așteptăm cu toţii vaccinul ideal, eficient 100% și fără efecte secundare, nu-i așa?

Eficacitatea vs eficienţa unui vaccin

Să analizăm împreună două nuanţe. Deși sunt sinonime, eficienţa și eficacitatea vor fi folosite cu sensuri diferite în acest articol, din raţiuni scolastice. Astfel, pe de o parte, prin eficacitatea unui vaccin ne vom referi la scăderea procentuală a îmbolnăvirilor în grupul vaccinat, comparativ cu grupul nevaccinat (care primește placebo), în condiţii optime (studiu clinic monitorizat).

Să ne imaginăm că un vaccin dovedește o eficacitate de 80% – adică în grupul vaccinat s-au îmbolnăvit cu 80% mai puţine persoane decât în grupul care a primit placebo. Practic, aceasta înseamnă că, dintre toate persoanele participante la studiu, cele care au primit vaccinul au avut un risc cu 80% mai mic de a dezvolta boala decât cele care au primit placebo. Astfel, o eficacitate de 80% nu înseamnă că 20% din grupul vaccinat se vor îmbolnăvi, ci că numărul de infectări în grupul vaccinat este cu 80% mai mic decât numărul de infectări din grupul nevaccinat.

eficienţa vaccinurilor covid-19

Eficienţa unui vaccin, pe de altă parte, se va referi în acest articol la capacitatea unui vaccin de a preveni îmbolnăvirea în lumea reală. Eficienţa este astfel influenţată atât de elemente care ţin de factorul uman (vârstă, boli asociate/comorbidităţi, expunerea anterioară la virus, timpul scurs de la vaccinare), cât și de caracteristicile vaccinului (vaccin cu virus viu-atenuat sau inactivat, modul și condiţiile necesare pentru transport, adăugarea unui adjuvant etc). De exemplu, încă din 1925, s-a descoperit că adăugarea de diverse substanţe (săruri metalice, ulei, tapioca și bacterii piogenice) preparatelor vaccinale a crescut răspunsul antitoxic faţă de toxinele difteriei și tetanosului.[2]

Deși studiile clinice își propun să includă un spectru cât mai reprezentativ de persoane (vârste diferite, ambele sexe, diverse etnii, cât mai multe boli cunoscute), eficienţa în lumea reală poate diferi de eficacitatea unui vaccin, deoarece nu se poate prezice cu acurateţe eficienţa vaccinării la o populaţie mult mai mare și în condiţii cu mult mai multe variabile decât cele incluse în studiile clinice (trialuri).

Eficienţa în timp a vaccinurilor anti-COVID-19

Un studiu ce a urmărit în perioada decembrie 2020 – august 2021 un număr de 3.436.957 de angajaţi din domeniul sanitar a evidenţiat faptul că protecţia împotriva infecţiei obţinută prin vaccinarea anti-COVID-19 cu BNT162b2 (Pfizer) pare să scadă în cazul variantei delta a virusului de la 90%, în prima lună post-vaccinare completă, la 53%, la 4 luni de la imunizare. Pentru variantele non-delta, cifrele sunt mai bune: de la 97%, în prima lună, la 67%, după 4-5 luni.

Eficienţa vaccinului împotriva infecţiei care necesită spitalizare s-a menţinut însă ridicată pentru varianta delta, indiferent de vârstă: 93% la 6 luni. O concluzie importantă a acestui studiu este că scăderea protecţiei oferite de vaccin se datorează declinului în timp al răspunsului imun al organismului și nu apariţiei unei noi tulpini virale – delta. De aici s-a născut și ideea celei de a treia doze (booster).

Ceea ce trebuie subliniat este faptul că eficienţa vaccinului rămâne ridicată – în ciuda impresiei generale – în condiţiile apariţiei unei tulpini noi, cu o transmisibilitate mai mare.

Câteva comparaţii cu alte boli infecţioase: gripa, tuberculoza, hepatita și pojarul

Gripa: Eficienţa vaccinării împotriva virusului gripal, deși estimată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii la 70-90% (2012), a fost pusă recent sub semnul întrebării. Deși aceste procente pot fi reale la copiii vaccinaţi cu virus atenuat, situaţia diferă în cazul vaccinurilor inactivate pentru orice vârstă. Două metaanalize recente raportează o eficienţă de 59%. În Australia, în perioada 2010-2012, protecţia oferită de vaccin împotriva virusului gripal AH3N2 nu a atins 50%, fiind în mod particular mai slabă în cazul adulţilor vârstnici.

Tuberculoza reprezintă o cauză importantă de mortalitate la nivel mondial, fiind prima cauză de mortalitate în ceea ce privește bolile infecţioase. Se estimează că aproximativ 2 miliarde de oameni sunt infectaţi în prezent, iar mortalitatea este puţin sub 2 milioane pe an. Există un vaccin, conceput în urmă cu aproape 100 de ani, care, deși asigură o bună protecţie împotriva formelor grave de boală la copii, este mult mai puţin eficient în cazul adulţilor. Se consideră că vaccinul anti-tuberculoză, cunoscut ca Bacillus Calmette-Guérin (BCG) reduce riscul de infecţie cu doar 20%!

Hepatita B: Iată însă și date mai luminoase: eficienţa vaccinului împotriva infecţiei cu virusul hepatitei B a fost evaluată în diverse studii la 95%. Reducerea riscului infecţiei acute este estimat la 85%.

Pojarul: Un vaccin cu adevărat eficient este considerat și cel împotriva pojarului, reducând riscul de infecţie cu peste 95%.

Eficienţa vaccinurilor anti-COVID-19 existente în România

Este utilă și o comparaţie între tipurile de vaccin utilizate în prevenirea infecţiei cu virusul SARS-CoV2 în România. Astfel, dintr-o analiză comprehensivă publicată pe site-ul organizaţiei Mayo Clinic în data de 5 noiembrie 2021, extragem în cazul a 3 tipuri de vaccin (Pfizer, Moderna și Janssen/Johnson&Johnson) aspectele care privesc eficienţa constatată:

  • Pfizer (pe bază de ARNm): 91% eficient în prevenirea infecţiei simptomatice COVID-19 la persoanele cu vârsta de peste 16 ani; eficienţă de minimum 89% în prevenirea infecţiei simptomatice la persoanele cu comorbidităţi, precum diabet și obezitate; 100% eficienţă la copiii între 12 și 15 ani; 91% eficienţă la copiii 5-11 ani; protejează împotriva formelor severe de boală produse de diferite tulpini virale.
  • Moderna (pe bază de ARNm): 94% eficient în prevenirea infecţiei simptomatice; eficienţă mai mare de 90% în prevenirea infecţiei simptomatice la persoanele cu comorbidităţi, precum diabet și obezitate; protejează împotriva formelor severe de boală produse de diferite tulpini virale.
  • Janssen/Johnson&Johnson (pe bază de vector adenoviral): 66% eficient în prevenirea infecţiei simptomatice; 85% eficienţă în prevenirea formelor severe de boală; pare să protejeze împotriva formelor severe COVID-19 produse de diferite tulpini virale.

Concluzii

În concluzie, deși traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere medical, avem la dispoziţie această formă de protecţie, reprezentată de vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2, care, deși perfectibilă, consider că este cel mai bun instrument aflat la îndemâna noastră în acest moment. Dumnezeu să ne ofere înţelepciune!

Mihai Botezat, medic primar neurolog, doctor în știinţe medicale, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.

Colecţia de articole cu contribuţii despre vaccin ale medicilor specialiști

(actualizare zilnică)

Articolele din secţiunea medicală a seriei de mai jos au fost revizuite de prof. univ. dr. Cristian Apetrei, care activează în Departamentul Boli Infecţioase și Microbiologie, Școala de Medicină și Școala Doctorală de Sănătate Publică, Universitatea Pittsburgh, PA, SUA, și de dr. Costel Atanasiu, virusolog, fost cercetător la Wistar Institute, Philadelphia, SUA.

Discutăm despre implicaţiile spirituale ale acestei măsuri de sănătate publică împreună cu:

„2. H. Shaw Warren, Claude Leclerc, Adjuvants, Encyclopedia of Immunology, ed. a doua, 1998, p. 36-39.”

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Mihai Botezat

Rate it

Previous post

Consiliere

Care durere sau suferință este mai mare?

Man suffering from back pain cause of office syndrome, his hands touching on lower back. Medical and heathcare concept Iată o întrebare în dreptul căreia greu se poate veni cu un răspuns obiectiv. Unul dintre răspunsurile pe care le-am auzit cu mai mulți ani la întrebarea aceasta este următorul: „Durerea mea este cea mai mare, deoarece este a mea și o simt.” Da, deși acest răspuns nu poate fi contestat, el este foarte subiectiv și nu răspunde problemei noastre. Unul […]

todayNovember 22, 2021

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%