Hygge, rețeta daneză a fericirii

O cameră luminată de flacăra lumânărilor și armonia unui cântec ascultat în surdină. Un fotoliu uzat, dar foarte moale și confortabil, așezat lângă un foc care troznește. O ceașcă de ciocolată caldă, cu două bezele, pe care o ţii în mâini, în timp ce lenevești în fotoliu, înfășurat într-o pătură tricotată manual.

Dacă citești aceste rânduri în plină vară australiană – sau în orice alt anotimp, dar nu în mijlocul unui val de frig în miezul iernii – este posibil ca imaginile să îţi creeze o senzaţie lipicioasă de disconfort. Dar pentru o ţară în care temperaturile cele mai ridicate abia ating 16 grade Celsius, toate acestea sunt elemente ale unui décor intim, foarte dorit.

Hygge este un concept devenit foarte popular în lumea occidentală, exportat de aceeași ţară care ni l-a dat pe Hans Christian Andersen, autorul poveștii pentru copii Mica Sirenă, de aceeași ţară care a adoptat-o pe Mary Donaldson, fata simplă din Tasmania, oferindu-i titlul de Prinţesă Moștenitoare.

Hygge | De la un termen intraductibil la o realitate daneză

Ce înseamnă cuvântul hyyge? Este un factor specific culturii daneze, așa cum lanţul de magazine Ikea este emblematic pentru Suedia, sau e un simplu construct, precum bucătarul suedez de la The Muppet Show?

Kenneth Mollerup Birch, unul dintre puţinii danezi pe care îi cunosc, explică: „Hygge este cu siguranţă ceva real. Problema intervine atunci când trebuie să definești acest concept, pentru că danezii au făcut din hygge un stil de viaţă. Așa cum peștii nu pot vedea apa în care trăiesc, nici noi nu ne gândim la semnificaţia cuvântului hygge, până când nu trebuie să-l explicăm unui străin”.

Așadar, hygge este un concept atât de bine înrădăcinată în viaţa danezilor, încât definirea lui se dovedește problematică – poate la fel de dificilă precum ar fi explicarea conceptului de mateship (o formă specială de prietenie, egalitate și loialitate) cuiva care nu este australian.

Nu avem un termen omolog pentru hygge, dar modul în care danezii creează și se bucură de aceste momente de răsfăţ ne ajută să ne formăm o idee mai clară despre acest ritual. „[Hygge] înseamnă să trăiești momentul prezent. Pregătești scena pentru acest moment, adăugând orice element pe care îl preferi. O combinaţie de lumină ambientală, muzică în fundal, divertisment, mâncare bună și companie plăcută, fie în interior, fie în aer liber. Tindem să rămânem în spaţii interioare din cauza climei, dar, în opinia mea, un grătar australian tradiţional s-ar califica mai bine pentru acest răsfăţ”.

Și totuși, restul lumii pare să aibă o idee destul de clară despre ceea ce reprezintă hygge. Pentru Charlotte Higgins, care scrie pentru The Guardian, este vorba de „un sentiment de comuniune liniștită, de savurare a plăcerilor simple, totul sub pâlpâirea blândă a flăcării lumânărilor”. Meik Wiking, autorul cărţii The Little Book of Hygge, oferă o altă definiţie: „Totul se rezumă la căutarea fericirii de zi cu zi – este arta de a crea intimitate la o ceașcă de ciocolată, băută la lumina lumânărilor”.

Majoritatea comentatorilor vorbitori de engleză  sunt de accord că hygge înseamnă, în general, „comoditate” și îl pronunţă „hoo-ga”.

Cum a devenit hygge o simplă marfă

Definiţia lui Wiking – care menţionează ciocolata și lumânările – surprinde foarte bine modul în care hygge s-a transformat dincolo de graniţele Danemarcei, devenind un produs comercializat, fapt la care a contribuit parţial industria editorială (ziarul The New Yorker raportează că „cel puţin șase cărţi despre hygge au fost publicate în Statele Unite [în 2016], urmând ca altele să apară [în 2017]. În Marea Britanie, Higgins a raportat că doar în anul care a trecut au fost publicate 10 cărţi, inclusiv o parodie, pe această temă).

Pentru danezi, hygge este pur și simplu un mod de viaţă, în timp ce restul lumii occidentale se grăbește să pună în vânzare o gamă largă de produse – de la papuci de pâslă și lumânări din ceară de albine până la produse de patiserie daneză și ciocolată caldă artizanală – care promit să ne livreze mai mult din experienţa hygge.

Stilul de viaţă hygge „nu înseamnă să cumperi lucruri. Versiunea de marketing este, în cel mai bun caz, 50 la sută adevărată”.

„Văd cum hygge este folosit pentru a vinde cardigane de cașmir, vin, tapet, shepherd’s pie (plăcinta ciobanului), modele de cusut, o gamă de produse de îngrijire a pielii, hamuri de sărbători mici pentru cîinii teckel, tabere de yoga și vacanţe în „shepherd’s hut” (coliba ciobanului) în Kent. Royal & Derngate Theatre din Northampton a deschis chiar și un Bar Hygge, unde berea artizanală și sandvișurile sunt o specialitate”, scrie Higgins.

Stilul de viaţă hygge „nu înseamnă să cumperi lucruri. Versiunea de marketing este, în cel mai bun caz, 50 la sută adevărată”, punctează Mollerup Birch. În pofida acestui lucru, ni se sugerează că avem nevoie de lucruri materiale pentru a ne bucura de viaţă, mesajul implicit fiind acela că ceea ce avem nu este îndeajuns pentru a ne face fericiţi.

În același timp, filosofia hygge consideră prosperitatea un lucru de la sine înţeles, remarcă Anna Altman, jurnalistă la The New Yorker: cum altfel ne-am putea permite toate bunurile necesară pentru a obţine această stare de confort?

„Toate acele îndemnuri de a te înconjura de obiecte de artizanat scandinave, povestirile despre strângerea în jurul focului savurând produse proaspete de patiserie presupun un anumit nivel de bogăţie materială și o abundenţă de timp liber”, scrie Altman.

De fapt, obsesia noastră pentru conceptul hygge vine tocmai din nivelul înalt de bunăstare la care ne aflăm în prezent, susţine Pedro Diaz, de la Institutul de Recuperare a Sănătăţii Mintale din Sydney: „nu am fost niciodată atât de bine situaţi din punct de vedere financiar și material, așa că suntem absorbiţi de chestiuni legate de fericire, împlinire și bunăstare, în timp ce înainte ne concentram pe supravieţuire”.

Relaţia dintre versiunea comercială a conceptului hygge și bunăstarea materială este asemănătoare paradoxului „oul sau găina” – niciunul nu poate exista fără celălalt.

În plus, ea amintește de concluzia la care a ajuns cu mult timp înainte biblicul rege Solomon: „Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint şi cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune!” (Eclesiastul 5:10).

Revenind la definiţia lui Mollerup Birch, care marșează pe ideea trăirii momentului prezent, remarcăm asemănări între conceptul hygge și conceptul mindfulness. Cele două concepte sunt similare, dacă nu cumva se suprapun, susţine Vicki Lanani, antrenor de fitness și antrenor de viaţă: „Ambele concepte circumscriu nevoia de confort, de evadare din chinga grijilor și trăirea într-un moment care îţi oferă satisfacţie”.

Apetenţa pentru ritualurile hygge vine din nevoia noastră de siguranţă într-o lume nesigură, explică antrenorul. „Trăim într-o lume cu atât de multă incertitudine! Dacă suntem onești, admitem că nu știm cu adevărat ce se va întâmpla în continuare. Societatea noastră este guvernată de muncă și de bani (și de ideea că avem nevoie chiar de mai multă muncă și de mai mulţi bani), iar a ne opri, a ne bucura și a îmbrăţișa momentul prezent a devenit ceva atât de reconfortant”, spune Lanani.

Te-ar putea interesa și: În pauzele de publicitate, fericirea umblă desculţă

Ideea este reluată de Claire Thomson, de la publicaţia The Conversation: „După un an turbulent, mai puţin confortabil, nu este greu de înţeles de ce filosofia hygge a uzurpat locul deţinut de mindfulness, impunându-se ca tendinţa de bunăstare a momentului. După cum a observat un comentator, hygge este «un balsam liniștitor după traumele din 2016»”.

La finalul unei zile încordate, hygge pare să răspundă nevoii noastre înnăscute de confort și de protecţie. „În experimentele mai vechi, efectuate pe pui de maimuţe, acești au fost luaţi de la mamele lor și li s-a oferit două opţiuni: un dispozitiv mecanic, metalic, care le oferea mâncare, sau același dispozitiv acoperit cu un materiale moale, care le oferea confort, dar nu și hrană. Maimuţele au optat de fiecare dată pentru confort, în detrimentul mâncării”, punctează Pedro Diaz, subliniind că stilul de viaţă hygge răspunde nevoilor umane de apropiere, dragoste, siguranţă și certitudine.

Hygge ca sursă de vindecare

„Atunci când suntem liniștiţi, concentraţi asupra momentului prezent, grijile noastre se rarefiază, se îndepărtează de noi. S-a dovedit că un stil de viaţă în care abundă astfel de momente liniștite vindecă diverse tulburări, precum anxietatea sau depresia”, explică în continuare Lanani.

Doar că, în căutarea unei forme de consolare în acest haos care ne înconjoară – de la dezastre naturale la atacuri teroriste, revolte politice și instabilitate economică –, se pare că am ales să ignorăm restul lumii, pentru a ne concentra asupra circumstanţelor imediate. Este o soluţie temporară, dar și una care ne izolează.

După cum avertizează Diaz, rolul experienţele hygge nu este acela de a ne distrage de la problemele profunde cu care ne confruntăm, ci de a oferi un cadru prielnic recreerii, pentru a augmenta eficienţa minţii în rezolvarea problemelor noastre.

În cele din urmă, după ce analizezi fiecare faţetă a acestui trend, înţelegi că hygge reprezintă, într-un anumit sens, apa despre care Iisus ne-a avertizat că nu poate potoli setea sufletului nostru (Ioan 4:13).

În nevoia disperată de a ne pune la adăpost de confuzia și durerea lumii în care trăim, căutăm o soluţie care să mascheze simptomele. Ea oferă consolarea după care tânjim, dar nu rezolvă cu adevărat problemele noastre. Nu ne oferă „apa care se va preface (…) într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa veşnică” (Ioan 4:14).

Vestea bună este că nu avem nevoie, pentru acest tip de vindecare, de papuci de pâslă ori de produse de patiserie daneză. Tot ce trebuie să facem este să ne oprim și să înţelegem Cine este Dumnezeu. Până la urmă, în timp ce ne săpăm, tot mai flămânzi, după fărâme de bucurie în achiziţiile ori experienţele noastre, Biblia ne spune că liniștea și bunăstarea sunt chiar la îndemâna noastră: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.” (Matei 6:33, 34).

Melody Tan este manager de proiect în cadrul programului TV Mums at the Table și locuiește în Sydney, împreună cu soţul și fiul ei. O versiune a acestui articol a apărut pentru prima dată pe site-ul web Signs of the Times Australia.