Pe 24 februarie 2022, Rusia ataca Ucraina, iar căderea regimului de la Kiev părea să fie doar o chestiune de zile. Războiul din Ucraina tocmai a împlinit un an, iar perspectiva păcii pare tot mai îndepărtată, în timp ce niciuna din părţile beligerante nu-și permite să piardă acest război.
Joi, 23 februarie, cu doar câteva ore înainte de a se împlini un an de la invadarea Ucrainei, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care face apel la o „pace cuprinzătoare, justă și durabilă” . Documentul solicită retragerea „imediată” a trupelor ruse din Ucraina și încetarea atacurilor asupra infrastructurii critice a Ucrainei și a atacurilor deliberate asupra ţintelor civile. ONU afirmă, de asemenea, necesitatea de a deferi justiţiei autorii crimelor comise în timpul războiului pe teritoriu ucrainean.
Rezoluţia, care nu are caracter juridic obligatoriu, ci doar valoare simbolică și politică, a fost adoptată cu 141 de voturi pentru și 32 de abţineri (China și India s-au numărat printre ţările care s-au abţinut de la vot). Rusia și alte șase state (Belarus, Eritrea, Mali, Coreea de Nord, Siria și Nicaragua) au votat împotrivă.
„Nu este pace atunci când un agresor cere victimei sale să renunţe.”
Calea spre pace este foarte clară, a afirmat şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, subliniind că „nu este pace atunci când un agresor cere victimei sale să renunţe”. La rândul său, ministrul japonez de externe Yoshimasa Hayashi a declarat că invazia unei ţări, acapararea teritoriului acesteia și apoi încheierea păcii în termeni dictaţi de agresor înseamnă crearea unui „precedent teribil”.
Dmytro Kuleba, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, a acuzat Moscova de genocid, susţinând că agresorul a ucis civili, a atacat infrastructura civilă și a transferat cu forţa mii de copii ucraineni în Rusia.
În replică, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasily Nebenzya, a catalogat rezoluţia ONU drept ruptă de realitate, susţinând că Occidentul folosește Ucraina drept pion pentru a subjuga Rusia. Nebenzya a pus la îndoială dorinţa de pace a Occidentului, susţinând că Moscova este pregătită pentru o soluţie diplomatică, în timp ce inamicii Rusiei se leagănă încă în iluzia că vor putea învinge o putere nucleară.
Așadar, la un an de la declanșarea războiului, Rusia și Ucraina se situează pe poziţii diametral opuse. Prăpastia dintre cele două viziuni a fost reflectată și de discursurile ţinute de Joe Biden și Vladimir Putin în aceeași zi.
Un an de război în Ucraina| Două discursuri („istorice” și în antiteză)
Este un lucru destul de rar ca președintele SUA și liderul rus să susţină discursuri importante în aceeași zi, atingând aceleași subiecte majore, scrie jurnalista Anne Applebaum într-o analiză publicată de ziarul The Atlantic. S-a întâmplat totuși marţi, pe 21 februarie, în ajunul primei aniversări a invaziei ruse, când Joe Biden și Vladimir Putin au prezentat narative diferite despre războiul din Ucraina, adresându-se unor audienţe diferite, punctează Applebaum.
Președintele rus a reluat narativele expuse în ultimul an. Discursul său, care a durat o oră și 45 de minute, nu a fost, probabil, atât de strălucitor pe cât spera Kremlinul, iar pentru unii a avut chiar efectul unui somnifer, scrie Today Times. De fapt, vizita președintelui Biden la Varșovia și vizita supriză de la Kiev au distras atenţia publică de la discursul anunţat al liderului rus. În plus, testarea rachetei SARMAT, supranumite și Satan II – care ar putea transporta mai multe focoase nucleare – pare să fi eșuat. Oficialii americani cred că, dacă testul ar fi fost un succes, Putin nu ar fi omis acest subiect în discursul său despre starea naţiunii.
Miza acestui război este chiar existenţa Rusiei, a susţinut liderul rus.
Președintele rus a justificat în maniera bine-cunoscută „operaţiunea specială”, declarând că Rusia ar fi dorit să urmeze calea pașnică, iar „patronii occidentali ai Ucrainei” sunt responsabili pentru acest război, pe care Rusia doar încearcă să îl oprească. Miza acestui război este chiar existenţa Rusiei, a susţinut liderul rus. Pentru a distruge Rusia, Vestul se va folosi de religie, de cultură, de teroriști, de naziști și chiar de „diavolul însuși”, a afirmat Putin. În discursul său, Putin a folosit subiectul homosexualităţii, dar și al pedofiliei (care, susţine el, ar fi deja „un lucru normal” în Vest) pentru a ataca Occidentul și a argumenta nevoia protejării copiilor ruși de degradare morală.
Modul în care se va încheia războiul va defini modul în care vor trăi copii și nepoţii noștri din orice colţ de lume.
În discursul susţinut la Varșovia, președintele Biden a afirmat că invazia din Ucraina a fost un test pentru Europa, pentru America și pentru democraţie. De fapt, Biden și-a concentrat discursul pe câteva teme importante: libertatea, unitatea și speranţa. Președintele american a lăudat curajul poporul ucrainean, amintind că, în urmă cu un an, lumea se pregătea să vadă Kievul căzând. Victoria ușoară pe care o anticipa Rusia nu a venit însă, iar dragostea poporului ucrainean pentru ţara lui va triumfa, a punctat președintele. Miza acestui război este libertatea, iar modul în care se va încheia va defini modul în care vor trăi copii și nepoţii noștri din orice colţ de lume, a concluzionat Biden, dând asigurări că sprijinul pentru Ucraina nu va înceta.
Cele două discursuri au evidenţiat viziuni opuse, ireconciliabile, iar cei doi președinţi par să fi fost de acord doar cu un singur lucru: războiul din Ucraina nu se apropie de sfârșit, este concluzia unei analize publicate de ziarul The New York Times.
Suspendarea participării la tratatul New START, o decizie „profund nefericită”
În ultimul an de război, nu doar că am fost martori ai unei suferinţe în creștere, dar am și realizat că lucrurile se pot înrăutăţi, a declarat António Guterres, secretarul general al Naţiunilor Unite, avertizând împotriva extinderii conflictului și a riscului de utilizare a armelor nucleare. Avertismentul vine în contextul în care Rusia și-a suspendat participarea la Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice (New START), ultimul acord bilateral de dezarmare nucleară rămas în vigoare între Moscova și Washington. Anunţul a fost făcut de președintele Putin în discursul său din 21 februarie, în care a declarat că a fost obligat să ia această decizie, în condiţiile „acţiunilor ostile ale Occidentului” împotriva Rusiei.
Ulterior, Ministerul de Externe al Rusiei a revenit cu câteva precizări, declarând că decizia de a suspenda participarea la tratat este „reversibilă” și că Rusia va continua să respecte limitele pentru arme nucleare stabilite în cadrul tratatului.
Odată cu suspendarea participării în tratatul New START „întreaga arhitectură asupra controlului armamentelor a fost destructurată”.
Decizia Rusiei de a suspenda participarea în tratatul „New START” este „profund nefericită și iresponsabilă”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken. Rusia s-a retras sau a încălcat mai multe acorduri privind controlul armelor în ultimii ani, a punctat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, subliniind că, odată cu suspendarea participării în tratatul New START „întreaga arhitectură asupra controlului armamentelor a fost destructurată”.
Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice a fost semnat în 2010 de Barack Obama şi Dmitri Medvedev și a intrat în vigoare în 2011. El a înlocuit tratatul Start I (Strategic Arms Reduction Treaty), semnat în 1993 de George Bush şi Mihail Gorbaciov (care a expirat pe 5 decembrie 2009) și tratatul SORT (Tratatul de reducere a armelor strategice ofensive), semnat în 2002 și care urma să expire în 2012.
Tratatul New START, care a fost prelungit cu 5 ani de Vladimir Putin în ianuarie 2021, limitează arsenalele Rusiei și Statelor Unite la maxim 1550 de ogive de fiecare parte și la 800 numărul lansatoarelor şi bombardierelor grele. De asemenea, fiecare parte poate efectua inspecţii ale siturilor de arme nucleare strategice. Semnat după multe negocieri, acest tratat este cu atât mai important cu cât 90% din armele nucleare din lume sunt deţinute de cele două state.
Deși președintele rus a subliniat că Rusia nu se retrage din tratat, ci îşi suspendă participarea, această decizie semnalează o problemă majoră, spune Andrey Baklitskiy, cercetător senior la programul privind armele de distrugere în masă și alte arme strategice din cadrul Institutului ONU pentru Cercetare în domeniul Dezarmării. Chiar dacă reprezintă etape diferite, suspendarea și retragerea ar putea ajunge foarte aproape una de cealaltă în timp.
Potrivit Centrului pentru Controlul Armelor și Neproliferare, Rusia are aproximativ 5.977 de focoase nucleare, dintre care 1.588 sunt desfășurate (sunt plasate în vârful rachetelor balistice sau depozitate în bazele de bombardiere grele).
Rusia a suspendat deja inspecţiile reciproce ale siturilor de arme nucleare, iar experţii cred că situaţia ar deveni și mai gravă dacă Putin ar opri raportarea de rutină și schimbul de date privind mișcările de arme nucleare.
Încotro mergem?
Decizia Rusiei de a suspenda participarea la tratat este o mutare „în întregime simbolică”, prin care încearcă să forţeze pacea în termenii ei, crede John Erath, director principal de politici pentru Centrul pentru Controlul Armelor și Neproliferare.
Nu este prima oară când Rusia ameninţă cu arma nucleară, dar suspendarea din Tratatul New START nu înseamnă că Moscova își va lărgi de mâine arsenalul nuclear, nici că va folosi în viitorul apropiat arme nucleare în Ucraina, spune Ileana Racheru, specialist în spaţiul ex-sovietic. Specialistul exclude „orice acţiune deliberată de natură nucleară” – nu și un accident însă – din cauza efectelor acesteia asupra Federaţiei Ruse. Destinaţia unui nor radioactiv nu poate fi cunoscută exact, iar radiaţiile ar putea pătrunde în pânza freatică, ajungând în Marea Neagră.
Pe de altă parte, Racheru admite că expansionismul rus nu va fi simplu de oprit și că posibilităţile analizate și așteptate de mulţi încă de la izbucnirea războiului din Ucraina (printre care revoluţia, lovitura de stat, intervenţia străină) au șanse extrem de mici de materializare.
Doar o înfrângere militară în Ucraina ar putea readuce Rusia pe o cale democratică, dar ea comportă riscuri.
Doar o înfrângere militară în Ucraina ar putea readuce Rusia pe o cale democratică, pe care a mers deja, pentru scurt timp, de două ori în istoria ei, afirmă istoricul Michael Ignatieff. Dar înfrângerea comportă alte riscuri – poate un război civil, poate un regim mai autoritar – așa că Ignatieff rămâne pesimist cu privire la viitor, declarând că e nevoie de un miracol pentru nașterea unei Rusii democratice.
Anul 2023 va fi „anul invincibilităţii”, a declarat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un mesaj video care a marcat împlinirea unui an de la invazia Rusiei împotriva Ucrainei. Poporul ucrainean este pregătit pentru orice, după ce s-a întâmplat în 24 februarie 2022, „cea mai lungă zi din viaţa noastră. Cea mai grea zi din istoria noastră recentă. Ne-am trezit devreme şi n-am mai dormit de atunci”.
După un an de război cu Rusia, 95% dintre ucraineni cred că ţara lor va învinge, susţine un sondaj prezentat de institutul ucrainean Rating Group.
Pe de altă parte, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat astăzi că este încrezător că Rusia va câștiga acest conflict și va aduce astfel liniștea pe care o așteaptă lumea, chiar dacă va trebui să ajungă până la graniţele Poloniei.
Două lumi cu viziuni complet diferite stau faţă în faţă. Niciuna din părţi nu-și permite să piardă războiul, și, după cum sublinia Gabrielius Landsbergis, ministrul de Externe al Lituaniei, nu există vreun scenariu în care ambele state să câștige.
După un an de la invazie, niciun locuitor al Ucrainei nu a putut evita întâlnirea cu violenţa, moartea și distrugerea, notează autoarele unui articol care inventariază pierderile aduse de război.
Niciuna din părţi nu-și permite să piardă războiul și nu există vreun scenariu în care ambele state să câștige.
Intre timp, viaţa continuă în Ucraina. În Kiev, mamele își plimbă copii în cărucioare – orașul nu a mai fost terenul confruntărilor directe de la începutul invaziei, dar a fost lovit sporadic de rachete, iar autorităţile de la Kiev au anunţat că se pregătesc să facă faţă unui nou val de atacuri din partea Rusiei, la un an de la începerea invaziei.
Începând din această săptămâna, tramvaiele circulă din nou în Kiev, după două luni de la bombardamentul Rusiei asupra infrastructurii ucrainene. E un motv de sărbătoare pentru locuitori, iar Khrystyna Mironova spune că aceasta e o zi în care preferă să vorbească despre tramvaie decât despre război.
Liudmyla Danilenko, în vârstă de 79 de ani, așteaptă în staţia de tramvai de o oră (circulaţia tramvaielor a fost întreruptă din cauza unei alerte de raid aerian), dar nu se plânge – se bucură de soare și aer curat. Recunoaște că îi este teamă în fiecare zi, dar știe că părinţii ei, care au cunoscut ororile Holodomorului și ale celui de-al Doilea Război Mondial, au trăit timpuri chiar mai grele. „Speranţa este ultimul lucru care moare”, spune ea.
Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.
Post comments (0)