Iisus

Inteligenţa artificială | Tehnologia și preocupările de azi

todayAugust 18, 2023 31

Background
share close

„[C]ercetaţi toate lucrurile și păstraţi ce este bun” (1 Tesaloniceni 5:21).

Trăim o nouă revoluţie industrială, dominată de câteva direcţii de dezvoltare, precum inteligenţa artificială, biotehnologiile, roboţii, și toate acestea într-un sistem financiar digital în care banii lichizi sunt tot mai mult înlocuiţi de tranzacţiile digitale. Și, ca în orice revoluţie industrială, și această a cincea, numită Industry 5.0[1], va duce la schimbarea paradigmelor și la dezvoltarea de noi moduri de a trăi și a munci. Întrebarea este care sunt beneficiile și care sunt provocările noilor tehnologii.

Fenomenul ChatGPT

Odată cu apariţia agentului conversaţional ChatGPT, dezvoltat de compania OpenAI, discuţia despre inteligenţa artificială (IA) a căpătat mult mai multă atenţie din partea mass-mediei. Fenomenul creat de ChatGPT este mai ușor de înţeles dacă ne gândim că s-a ajuns la un milion de utilizatori în doar cinci zile.[2] Prin comparaţie, Facebook a ajuns la un milion de utilizatori în zece luni, iar Twitter, în doi ani. În luna ianuarie, ChatGPT a ajuns la 100 de milioane de utilizatori activi, ceea ce o face platforma cu cea mai rapidă creștere a numărului de utilizatori.

Inteligenţa artificială

Pentru cei care nu au utilizat până acum un agent conversaţional, ChatGPT este un model de limbaj natural de învăţare care folosește IA și care comunică cu utilizatorii prin intermediul mesajelor de tip text. Acesta poate înţelege și genera texte într-o varietate de domenii, precum știinţă, tehnologie, cultură generală, divertisment, afaceri, sănătate, stil de viaţă. Ca model de limbaj natural, ChatGPT poate efectua o varietate de sarcini, inclusiv să ofere răspunsuri la întrebări, să completeze propoziţii, să traducă texte, să facă sugestii de text și multe altele. De asemenea, poate învăţa de la utilizatori, astfel încât, cu cât vorbești mai mult cu ChatGPT, cu atât devine mai precis și mai relevant în răspunsurile sale. ChatGPT a fost instruit pe o cantitate uriașă de date textuale, de aproximativ 10 000 de ori mai multe informaţii decât cele conţinute de Enciclopedia Britannica.

Pe lângă caracterul util al unui astfel de model de IA, există și efecte adverse. De exemplu, universităţile din Australia au decis să revină la susţinerea examenelor pe foaie după ce mai mulţi studenţi au fost prinși că își scriau eseurile folosind aplicaţii pe bază de IA.

Desigur, IA înseamnă mult mai mult decât acești agenţi conversaţionali și este deja prezentă în aplicaţii diverse, de la aplicaţii de prelucrare a fotografiilor la aplicaţii bancare și chiar aplicaţii pentru detectarea bolilor, folosite deci în domeniul medical.

Provocări aduse de inteligenţa artificială

Dacă ar fi să ne referim la câteva dintre provocările pe care le întâmpină IA, ar trebui să punem pe listă securitatea și confidenţialitatea datelor, prejudecata algoritmilor sau metodele de reglementare și transparentizare a funcţionării algoritmilor de IA.

Securitatea și confidenţialitatea datelor sunt preocupări majore atunci când vine vorba de IA. Pe măsură ce algoritmii devin tot mai avansaţi, aceștia colectează, analizează și stochează cantităţi masive de date. Companiile care stochează și prelucrează aceste date trebuie să asigure atât securitatea, ceea ce presupune ca datele să nu ajungă la entităţi neautorizate, cât și confidenţialitatea acestora, astfel încât să nu poată identifica un anumit individ după datele despre acesta pe care le stochează.

O altă provocare importantă pentru sistemele de IA este potenţialul de prejudecată neintenţionată a sistemului. Algoritmii de IA sunt concepuţi pentru a reflecta datele cu care sunt antrenaţi și pot perpetua prejudecăţile existente în ceea ce primesc ca date de intrare. Această situaţie poate duce sistemul la luarea de decizii nedrepte și la discriminare. Pentru a combate acest lucru, organizaţiile care dezvoltă algoritmi de IA trebuie să se asigure că sistemele lor sunt testate și monitorizate riguros pentru a identifica orice potenţiale prejudecăţi. De asemenea, trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că seturile lor de date sunt cât mai diverse și mai nediscriminatorii cu putinţă. Trebuie avut în vedere însă că antrenarea modelelor de IA pe un volum foarte mare de date necesită bani și este posibil ca doar câteva companii să poată face acest lucru.

În concluzie, după cum, atunci când intrăm într-un supermarket, suntem convinși că produsele de acolo au trecut printr-un set de reglementări care au permis ca acestea să fie comercializate, în mod similar, trebuie să existe o serie de reglementări care să ne asigure că datele pe care au fost antrenate modelele de IA au fost verificate astfel încât să nu introducă nicio prejudecată. În acest sens, se dorește transparentizarea procesului parcurs de la proiectarea la dezvoltarea de aplicaţii de IA. În același timp, mai multe organisme internaţionale, precum OECD, UNESCO și UE, încearcă să dezvolte principii pe baza cărora să fie construite aceste aplicaţii de IA.

Printre principiile care ar trebui să stea la baza proiectării, dezvoltării și aplicării sistemelor IA ar trebui să fie egalitatea, confidenţialitatea, responsabilitatea, transparenţa și supravegherea, siguranţa, calitatea datelor și sustenabilitatea.

Teama de pierderea locului de muncă este una dintre cele mai frecvente temeri asociate cu IA. Deși este adevărat că IA are potenţialul de a înlocui oamenii în anumite roluri, este important de reţinut că IA nu poate înlocui oamenii în totalitate. IA nu este un înlocuitor al inteligenţei umane, ci o completare a acesteia. IA poate ajuta la automatizarea anumitor sarcini, dar tot ce ţine de analiză, sinteză sau creativitate și chiar gustul unei mâncări bune vor continua să depindă de oameni. Ca în orice revoluţie industrială, locurile de muncă se vor transforma, iar principala calitate pe care oamenii trebuie să o cultive este adaptabilitatea și învăţarea continuă pe tot parcursul vieţii. Se estimează că IA va crea 97 de milioane de locuri de muncă până în 2023, înlocuind 85 de milioane de locuri de muncă.

O altă temere relaţionată cu cea anterioară este cea a pierderii locurilor de muncă în favoarea roboţilor. Există numeroase dezbateri în jurul impactului roboţilor asupra locurilor de muncă. Unii susţin că roboţii sunt responsabili de pierderea locurilor de muncă, în timp ce alţii susţin că aceștia creează de fapt noi locuri de muncă. În realitate, impactul roboţilor asupra locurilor de muncă depinde de contextul industrial. De exemplu, în industria prelucrătoare, roboţii înlocuiesc din ce în ce mai mult forţa de muncă umană, ceea ce va duce la pierderi de locuri de muncă. Cu toate acestea, multe dintre aceste locuri de muncă sunt înlocuite cu noi locuri de muncă mai bine calificate, cum ar fi programarea, ingineria și întreţinerea. Spre exemplu, dacă, pe de o parte, locuri de muncă precum cel de casier la supermarket vor fi preluate de roboţii-casier pe care îi vedem deja în supermarketuri, pe de altă parte, se pot crea noi locuri de muncă, cum ar fi cele necesare pentru a asigura mentenanţa roboţilor casier sau cele necesare depanării acestor roboţi.

Așa cum am afirmat anterior, o minte deschisă și pregătită să înveţe lucruri noi pe tot parcursul vieţii poate duce la transformarea dezavantajelor revoluţiei industriale în avantaje pe termen lung. Un exemplu este tocmai oportunitatea de a crea locuri de muncă mai bine plătite pentru oameni, în timp ce roboţii preiau o parte din sarcinile repetitive și mai prost plătite. Pentru a putea crește gradul de ocupare a noilor tipuri de locuri de muncă, este nevoie de un efort cumulat atât din partea guvernelor, prin dezvoltarea de programe de alfabetizare digitală și alfabetizare pentru noile tehnologii, cât și din partea companiilor care promovează noile tehnologii, dar, mai ales, din partea persoanelor care sunt vizate de această revoluţie și care trebuie, proactiv, să înceapă un proces de reconversie.

Pentru a putea folosi roboţii în industrie și a beneficia de contribuţiile acestora – automatizarea sarcinilor repetitive sau monitorizarea mai bună a unui proces industrial –, este importantă educarea angajaţilor cu privire la potenţialele riscuri asociate cu roboţii și la modul de utilizare a acestora. Este important, de asemenea, să se asigure o programare și o supraveghere corespunzătoare a roboţilor de către oameni. În plus, este important să ne asigurăm că roboţii sunt utilizaţi pentru a completa munca umană, și nu pentru a o înlocui. Mai mult, pentru ca tehnologia să fie adoptată la scară mare, ea trebuie înţeleasă și promovată prin educaţie școlară, dar și prin cursuri de recalificare și perfecţionare, pe care angajatorul ar trebui să li le ofere angajaţilor care și-ar putea pierde locul anterior de muncă din pricina automatizării. În timp ce evaluăm această direcţie de dezvoltare industrială, este important să ne dăm seama că roboţii fac deja parte din viaţa noastră de zi cu zi (de exemplu, roboţii-aspirator, care ne pot reduce timpul de curăţenie în casă, sau roboţii de bucătărie inteligenţi, care pot prepara mâncare fără ajutor uman).

Există câteva aspecte principale care vor influenţa evoluţia roboţilor:

  1. IA și învăţarea automată (machine learning) sunt domenii care se dezvoltă rapid și care vor permite ca roboţii să se adapteze la noi situaţii și să înveţe din experienţe; acești roboţi pot fi folosiţi în zone greu accesibile de către oameni.
  2. În domeniul serviciilor, roboţii vor fi folosiţi din ce în ce mai frecvent pentru diverse sarcini, cum ar fi curăţenia sau livrarea pachetelor.
  3. În medicină, roboţii vor putea fi utilizaţi în diferite aplicaţii, cum ar fi chirurgia asistată de roboţi sau diagnosticarea și tratarea bolilor.
  4. Roboţii autonomi vor fi tot mai utilizaţi în domeniul transporturilor, fiind capabili să conducă mașinile sau alte vehicule fără intervenţie umană.

Digitalizarea banilor

O altă tendinţă importantă a prezentului este de a avea din ce în ce mai puţini bani lichizi tranzacţionaţi, ceea ce numim cash-free. Deja se tranzacţionează mult mai puţini bani lichizi, acest lucru fiind posibil datorită unor metode de plată precum cardurile de debit, cardurile de credit și portofelele digitale. Desigur, o societatea cash-free poate avea avantaje, dar și provocări. Dintre avantaje putem menţiona:

  1. Nu este nevoie să se gestioneze valuta fizic și să se viziteze bancomate sau sucursale bancare.
  2. Plăţile electronice sunt mai rapide decât plăţile cu cash, deoarece nu este nevoie să se verifice și să se numere manual banii.
  3. Reducerea evaziunii fiscale: într-o societate cash-free, este mai dificil pentru oameni să evite plata taxelor și a impozitelor, deoarece toate tranzacţiile sunt înregistrate digital.

Aceste avantaje vin însă cu o serie de provocări:

  1. Într-o societate cash-free, persoanele care nu au acces la tehnologie sau nu vor să aibă cont bancar pot fi excluse de la sistemul de plată electronic. Acest lucru ar putea crea o societate divizată și inegală.
  2. Defecţiuni la metodele de plată (de exemplu, carduri) poate duce la o panică generalizată pentru că posesorii nu mai pot să își acopere achiziţiile sau plăţile.
  3. Tranzacţiile electronice lasă urme digitale care pot fi colectate și analizate de organizaţii guvernamentale sau comerciale.
Se tranzacţionează mult mai puţini bani lichizi, acest lucru fiind posibil datorită unor metode de plată precum cardurile de debit, cardurile de credit și portofelele digitale.

Fraudatorii pot folosi diverse tehnici pentru a fura informaţii și fonduri prin intermediul plăţilor electronice, inclusiv prin intermediul phishingului, al scamurilor și al altor tactici. Într-o societate cash-free, riscul de a deveni victima unei astfel de fraude poate fi mai mare, mai ales în lipsa unei educaţii digitale privind tipurile de infracţiuni cibernetice. Cu alte cuvinte, este nevoie de o poziţie echilibrată în privinţa folosirii exclusive a metodelor de plată electronice și ar trebui să fie luate în calcul nevoile și preocupările tuturor oamenilor, dar și nivelul de educaţie digitală și furnizarea echitabilă a acestui tip de educaţie tuturor cetăţenilor.

Ceea ce produce tehnologia nu este bun sau rău prin definiţie. Revoluţiile tehnologice au atât avantaje, cât și provocări, dar cel mai important este să ne păstrăm spiritul analitic.

Important este să ne educăm constant pe tot parcursul vieţii, să fim informaţi și să încercăm să cercetăm constant noile oportunităţi și provocări pe care ni le prezintă tehnologia.

Să încheiem cu o provocare la reflecţie: citind acest articol, aţi avut reacţii și opinii pro sau contra informaţiilor și perspectivei prezentate de autor – un om asemenea dumneavoastră. Cum vi s-ar fi schimbat însă percepţia asupra informaţiilor și asupra perspectivei prezentate dacă articolul ar fi fost scris de un algoritm de inteligenţă artificială căruia autorul i-a oferit tema și cuvintele-cheie?

Răzvan Crăciunescu crede că orice revoluţie care presupune modificarea modului în care lumea este percepută aduce cu sine o teamă. În faţa ei, putem reacţiona prin a ne educa în ceea ce privește schimbarea.

„Evoluţia Industry x.0: 1.0 – mecanizarea și folosirea motoarelor pe abur (1800); 2.0 – producţia în masă, electricitatea și liniile de producţie (1900); 3.0 – producţia automatizată, computerele și dispozitivele electronice (1990); 4.0 – internetul lucrurilor, învăţarea automată (machine learning) și sistemele cyberfizice (2010); 5.0 – colaborarea dintre robot și om, sistemele cognitive și inteligenţa artificială (2020) (Ben Rossi, «What Will Industry 5.0 Mean for Manufacturing?», în Raconteur [online], 7 martie 2018, disponibil la https://www.raconteur.net/manufacturing/manufacturing-gets-personal-industry-5-0).”

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Răzvan Crăciunescu

Rate it

Previous post

Tehnologie

Cerșetor și impostor: De ce lacrimile nu se șterg cu bancnote

Sub titlul „De la pastor la cerșetor“, povestea lui Jeremiah Steepek a avut tot ce i-a trebuit pentru a deveni virală pe internet. Impresionaţi, oamenii au dat like și share pe reţelele de socializare, cu un entuziasm care, ironic, nu se regăsește niciodată în relaţiile cu cerșetorii din viaţa reală. Există vreo ieșire din această situaţie aparent ingrată? „De la pastor la cerșetor“ este povestea unui pastor american care urma […]

todayAugust 17, 2023 33

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%
https://upm.fatek.unkhair.ac.id/include/slotgacorhariini/ https://baa.akfarsurabaya.ac.id/inc/-/slotgacorhariini/ https://marumanfiore.xsrv.jp/