Optimism

Lecții învățate într-un grup de mame

todayJanuary 19, 2023

Background
share close

„Sunt FTM. LO al meu a fost EBF de la naștere. Acum are opt luni. MIL-ul meu crede că ar trebui să treacă pe mâncare pasată, dar eu vreau să încerc BLW.”

„Nu înţeleg nimic din toate astea. Ce înseamnă toate aceste acronime?” a întrebat îngrozită prietena mea proaspăt însărcinată. Nu o puteam învinovăţi pentru că se simte intimidată. Și eu credeam la început că toate aceste acronime sunt descurajante.

„FTM (first-time mum, engl.) înseamnă mamă pentru prima dată, ca tine!” i-am explicat. „LO (little one, engl.) înseamnă micuţul, bebelușul; EBF (exclusively breastfed, engl. ) – alăptat exclusiv;MIL (mother-in-law, engl.) înseamnă soacră și BLW (baby-led weaning, engl.) înseamnă înţărcare determinată de bebeluș.”

Prietena mea părea încă nedumerită. „Înţărcare determinată de bebeluș?” a repetat încet.

„Stai liniștită. Nu trebuie să-ţi baţi capul cu asta; e vorba că bebelușul tău trebuie să fie el însuși pregătit să primească mâncare solidă. Și, din moment ce abia ai rămas însărcinată, timpul ăla e încă departe”, am încurajat-o eu.

În cazul în care te întrebi dacă sunt un expert în educaţie parentală, trebuie să îţi spun că nici măcar nu am copii. Sunt însă unul dintre administratorii unui grup de Facebook, Mums At The Table (MATT), o comunitate online de peste 8.000 de femei din Australia și Noua Zeelandă. Și, deși nu sunt Pinky McKay sau Justin Coulson (experţii în educaţie parentală spre care se îndreaptă de obicei mamele), am mai preluat și eu câteva sfaturi de ici și de colo.

Aparent, există o mulţime de informaţii care nu ajung la femei înainte ca ele să rămână însărcinate. Multe dintre membrele grupului sunt convinse că asta e un soi de conspiraţie.

„Dacă femeile ar ști tot ce trebuie să știe despre naștere și despre ce înseamnă să fii mamă, nu ar face niciodată acest pas”, mi-a spus una dintre mame.

Deși există o mulţime de lecţii pe care le-am învăţat de la începuturile grupului nostru (de exemplu, știai că fătul poate elibera deșeuri în uter?), cred că majoritatea informaţiilor și lecţiilor sunt menite să fie descoperite de femei în drumul lor unic către maternitate. Există totuși câteva lecţii care cred că sunt valabile pentru noi toţi. Și ar putea produce o schimbare notabilă nu doar în modul în care tratăm mamele, ci și în modul în care ne raportăm pe ceilalţi în viaţa de zi cu zi.

#1. Ai grijă ce spui!

Acele persoane care nu sunt mame probabil că nu își petrec ziua vorbind despre ce înseamnă să fii mamă pentru prima oară sau despre înţărcarea determinată de bebeluș. Dar, fiind o ţară multiculturală, ar trebui să ne gândim că, atunci când folosim jargonul în conversaţiile noastre zilnice, facem viaţa mai grea pentru vorbitorii a căror limbă maternă nu e engleza. O prietenă care provine dintr-un mediu în care nu se vorbește engleza mi-a povestit recent o experienţă pe care a avut-o când a venit prima dată în Australia.

„În ţara mea, noi numim toaletele «WC»”, a explicat ea. „Într-o zi, eram într-un loc public, cu mulţi turiști, și căutam cu disperare o toaletă. N-am găsit nicăieri. În schimb, am tot văzut semne care indicau o „toaletă”, dar nu aveau simbolul pe care îl căutam. Îmi amintesc că m-am gândit: «Ce fel de ţară este asta? Au camere pe care oamenii le pot rezerva pentru a dormi, dar nu par să aibă toalete!»”.

#2. Oamenii ar trebui să se simtă în siguranţă atunci când pun întrebări

Indiferent dacă ești sau nu familiarizat cu versetul biblic „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi” (Matei 7:1), acesta este un îndemn care merită reţinut. În primele zile petrecute în grupul de mame, mi-am dat seama că multe erau reticente la ideea de a pune întrebări, de teama de a nu întreba ceva prostesc și a nu fi judecate.

În realitate, nicio întrebare nu este stupidă și nu ar trebui privită ca atare. Femeile nu se nasc știind deja cum trebuie să devină mame și este logic faptul că au nevoie să întrebe și să înveţe de la cei cu mai multă experienţă.

Să ne gândim, de exemplu, la locul tău de muncă. Consideri că este un loc sigur pentru a pune întrebări? S-ar simţi incomod stagiarii și noii angajaţi să ceară sfaturi? Sau este genul de loc în care oamenii sunt făcuţi să se simtă inferiori atunci când cer ajutor altora?

#3. Fiecare copil este diferit

„Când va începe copilul meu să meargă?”; „Când este timpul să învăţ copilul să ceară la toaletă?”; „Când este normal să înceapă să vorbească corect?” – Am primit diferite versiuni ale acestor întrebări în grupul de Facebook și de obicei mamele primesc variante ale aceluiași răspuns: „Fiecare copil este diferit și va face acest lucru atunci când este pregătit.”

Poate copilul surorii tale a început să meargă la 8 luni, dar este în regulă dacă al tău face primii pași la 15 luni. Și nu trebuie să te alarmezi inutil dacă micuţul tău nu vorbește cum trebuie la a doua lui aniversare – sunt șanse bune să nu se oprească din vorbit până la următoarea aniversare.

Fiecare copil este unic și va trece în ritmul său prin diferitele etape ale dezvoltării. Un ritm mai lent de dezvoltare nu face un copil mai puţin talentat sau mai puţin capabil decât alţii. Chiar și atunci când există întârzieri reale de dezvoltare, este bine să știţi că există ajutor disponibil.

O memă care circulă pe Facebook rezumă foarte bine acest adevăr: „Popcornul este preparat în aceeași oală, la aceeași temperatură și în același ulei, totuși floricelele de porumb nu pleznesc în același timp. Nu-ţi compara copilul cu alţi copii. Vine și rândul lui să înflorească.”

În același mod, merită să ne amintim că fiecare adult este de asemenea diferit, iar călătoria lui prin viaţă este unică. Poate că nepotul tău a reușit să se lase de fumat brusc, fără niciun ajutor, dar nu ar trebui să te descurajezi dacă la tine procesul renunţării durează mai mult.

Fii bun cu tine și cu ceilalţi! Așteptările nerealiste nu ajută pe nimeni. Și ţine minte: vine și rândul tău să înflorești, precum popcornul!

#4. Nimeni nu e perfect. Lasă vinovăţia deoparte!

„Orice mamă care respiră a simţit vinovăţie. Este un fapt care nu poate fi negat”, spune sociologul Judy Rose de la Universitatea Griffith.

În zilele noastre, nu doar mamele care lucrează în afara casei simt presiunea de a fi mame perfecte. Prin intermediul platformelor precum Pinterest și Instagram, mămicile au acces 24 de ore din 24, 7 zile din 7 la ceea ce fac alte mame. Iar unele dintre ele gătesc foarte creativ, organizează petreceri impecabile și au ședinţe foto perfecte.

Foarte multe mame din grupul nostru simt că nu fac îndeajuns pentru copiii lor și tânjesc după o comunitate în care să se simtă înţelese. Reţelele sociale au acest efect, de a genera sentimente de inferioritate, și nu doar asupra mamelor. Intră pe Instagram și o să ai ocazia să fii complexat de prietena care a gătit dezlănţuit în perioada de lockdown, de o rudă care își etalează inelul de logodnă sau de o cunoștinţă care arată răpitor în fiecare fotografie fără filtre.

Dacă tinzi să devii invidios pe toţi acei oameni de pe reţelele sociale, amintește-ţi că nimeni nu este perfect și nici nu trebuie să fie!

#5. Fiecare mamă are nevoie de un sat

Nu este un secret pentru nimeni că mamele de astăzi nu beneficiază de ajutorul pe care l-au avut mamele de altădată. În loc să dobândească înţelepciune de la cei care au mai multă experienţă, ele sunt adesea izolate. Majoritatea mamelor din grupul nostru de Facebook sunt acolo pentru că au nevoie de o comunitate în care să își împărtășească experienţele și sentimentele.

Nu doar mamele se simt singure. Un raport realizat în 2018 de Societatea Australiană de Psihologie (Australian Psychological Society) arată că unu din patru adulţi australieni se simte singur și că unu din doi australieni se simte singur cel puţin o zi pe săptămână, în timp ce unu din patru resimte singurătatea timp de trei sau mai multe zile.

Un studiu din 2020, realizat de organizaţia Loneliness New Zealand Charitable Trust, a constatat că numărul celor afectaţi de singurătate prelungită a crescut în Noua Zeelandă de la 3,5% din populaţie înainte de pandemie la 10,6% în timpul lockdownului.

Este îngrijorător faptul că incidenţa singurătăţii prelungite pentru tinerii din Noua Zeelandă a crescut de la 5,8 la 20,8% în timpul lockdownului, menţinându-se la un nivel încă ridicat, de 17% după lockdown.

Potrivit unui studiu realizat de compania de asigurări de sănătate Cigna, singurătatea are același impact asupra mortalităţii ca și fumatul a 15 ţigări pe zi.

Oricine se poate simţi singur – de la adolescenţi la persoane în vârstă neglijate și la familii care caută sfaturi și suport. Gândește-te cum poţi crea o comunitate și cum poţi fi un prieten pentru cei din jurul tău. Fiecare om are nevoie de un sat pentru a deveni ceea ce trebuie să fie.

Vania Chew locuiește în Sydney și lucrează ca asistent marketing la Adventist Media. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul Signs of the Times Australia.

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Vania Chew

Rate it

Previous post

Familie

Soluţii creative pentru rezolvarea conflictelor maritale

Nici măcar cuplurile fericite nu reușesc să evite tensiunile și conflictele. Diferendele conjugale se înscriu într-un registru al firescului, de altfel, câtă vreme căsătoria aduce împreună oameni diferiţi, cu valori, credinţe, priorităţi și obiceiuri diferite. „Faptul că doi oameni stau împreună 25 de ani fără a avea vreo dispută cu adevărat serioasă sugerează o lipsă de atitudine care ar putea fi admirată doar la o turmă de oi”, spunea cândva […]

todayJanuary 17, 2023

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%