Liberi să decidem doar în 10% din timpul vieţii

Din cele circa 26-28.000 de zile (73-79 de ani) pe care le trăiește în medie o persoană, doar cel mult 10% reprezintă timpul în care efectiv decide, ca adult, ce dorește să facă. Restul timpului ni-l trăim în activităţi care în general nu pot fi evitate.

De pildă, în timpul vieţii de adult, o persoană doarme în medie circa 8.500 de zile și muncește alte aproximativ 3.200 de zile, ceea ce înseamnă deja mai mult de jumătate din viaţa unui adult.

Pentru pregătirea hranei și consumatul ei folosim mai mult de 1.600 de zile, pentru călătorii încă 1.100 de zile, iar programele de televiziune pe care le urmărim însumează circa 2.700 de zile. Ceea ce înseamnă în total încă aproape un sfert din viaţa unui adult.

Din sfertul rămas, cheltuim circa 1.600 de zile cu treburile gospodărești sau administrative, ori la cumpărături. Apoi încă aproape 700 de zile în baie.

Ne mai rămân cel mult 4.000 de zile. Biserica, activităţile comunitare, sociale, caritabile, educaţionale mai solicită împreună cel mult 700 de zile, iar celor dragi, familiei și prietenilor le dedicăm nu mai mult de 600 de zile din viaţa noastră. Aceasta face ca prietenii și familia să ocupe ultimul loc în clasamentul domeniilor în care ne investim timpul.

La final, calculul arată că ne rămân cel mult 2.700 de zile în care să decidem, liberi de orice constrângere interioară sau exterioară, ce să facem. Și dacă ai 45 de ani, ai consumat deja jumătate din acest timp. Videoclipul lui Ze Frank, pe care îl puteţi viziona la finalul acestui articol, pune o întrebare tulburătoare: Cât anume din acest timp ai petrecut deja îngrijorându-te în loc să faci ceva ce iubești?

Dintr-o altă perspectivă, la nivelul unei singure zile, un american petrece în medie:

• 8h și 31 minute dormind;
• 4 h și 31 minute muncind (o medie care include persoanele neangajate; persoanele angajate petrec zilnic în medie 8 h și 17 min la serviciu);
• 5 h și 29 minute în activităţi sportive și recreative (din care 2 h și 53 de minute la TV, 40 de minute socializând și 25 de minute făcând sport);
• 1 h și 26 de minute în activităţi gospodărești;
• 30 de minute ajutându-i pe alţii (din care 15 minute, ajutându-și propriii copii);
• 24 minute și 36 de secunde în activităţi educaţionale;
• 16 minute și 48 de secunde în activităţi comunitare ( din care 7 minute sunt dedicate activităţilor religioase);
• 7 minute și 48 de secunde pentru e-mail și telefon;
• 37 de minute și 48 de secunde la cumpărături;
• 1 h și 16 minute mâncând și bând;
• 37 de minute și 12 secunde pentru îngrijirea personală;
• și 12 minute pentru activităţi nemenţionate în altă parte mai sus.

Datele din acest articol se bazează pe statisticile guvernului american. Tocmai de aceea, ţinând cont că stilul de viaţă al americanilor diferă de al românilor, în dezavantajul nostru din păcate, probabil că statisticile de mai sus pot suferi o corecţie care să conducă la mai mult timp dedicat muncii, și mai puţin somnului, familiei și îngrijirii personale. Per total, în cazul românilor, putem vorbi de un procent și mai mic de timp pe care să avem libertatea totală să-l umplem cu activităţile pe care le dorim.

Norel Iacob este redactor-șef Semnele timpului și ST Network.