Iad

„Lumea familiară a dispărut” | Previziuni despre economia globală

todayJune 30, 2023

Background
share close

„Razele de soare din economia globală pe care le-am văzut la începutul anului s-au estompat și probabil că urmează zile gri.” Declaraţia aparţine economistului-șef adjunct al Băncii Mondiale,  Ayhan Kose, și rezumă previziunile despre economia globală după ce mai multe crize suprapuse au pus capăt unei perioade de aproape trei decenii de creștere economică.

Economia mondială „șchiopătează”, potrivit ultimului raport al Băncii Mondiale, „Global Economic Prospects”, care arată că ne confruntăm cu o încetinire bruscă a creșterii economice globale și cu un risc de stres financiar pe pieţele emergente și în economiile în curs de dezvoltare, pe fondul creșterii ratei dobânzilor.

Economia globală își încetinește creșterea. Care sunt efectele?

Creșterea economiei globale va încetini la 2,1% în 2023, în scădere de la 3,1% în 2022. Economiile avansate (Statele Unite, Japonia și ţările din zona euro) vor avea o creștere medie de numai 0,7%, o scădere semnificativă de la 2,6% anul trecut.

Economia s-a dovedit rezilientă la finalul anului 2022 și în prima jumătate a anului 2023 în principalele economii avansate și în unele economii emergente, relansarea economiei Chinei contribuind la o revizuire în sens crescător a estimărilor pentru 2023. Totuși, creșterea economiei globale va încetini substanţial în a doua parte a acestui an, când se vor face resimţite efectele întârziate ale înăspririi politicii monetare și ale normelor mai restrictive de creditare.

„Asediate de inflaţie ridicată, de pieţe financiare globale strânse şi de niveluri record ale datoriei, multe ţări pur şi simplu devin mai sărace.”

Băncile din întreaga lume continuă să majoreze dobânzile (asistăm la cea mai abruptă creștere a ratei dobânzilor din ultimele patru decenii), în încercarea de a stăvili inflaţia. Totuși, inflaţia globală rămâne ridicată, în pofida recentului declin produs de decelerarea preţului la energie. Potrivit prognozelor, inflaţia ar urma să scadă de la 7,3% în 2022 la 5,5% în 2023, dar se va menţine și pe parcursul anului 2024 peste nivelul-ţintă în principalele economii ale lumii.

Creșterea dobânzilor bancare afectează cel mai mult ţările cu venituri mici, care se bazau pe bani împrumutaţi. De fapt, 14 din cele 28 cele mai sărace ţări se află în dificultate de îndatorare sau cu risc ridicat de dificultate la plata datoriilor. Potrivit estimărilor, venitul pe cap de locuitor în anul 2024 va fi cu 6% sub nivelul celui din 2019 în aproximativ o treime dintre ţările cu venituri scăzute. „Asediate de inflaţie ridicată, de pieţe financiare globale strânse şi de niveluri record ale datoriei, multe ţări pur şi simplu devin mai sărace”, spune raportul.

Economia mondială se confruntă cu o „încetinire globală bruscă sincronizată”, iar 65% dintre ţări vor experimenta o creștere mai lentă în acest an comparativ cu anul trecut.

Ţările cu venituri mici alocă abia 3% din PIB cheltuielilor pentru cetăţenii cei mai vulnerabili, în timp ce dobânzile înghit felii tot mai mari din resursele acestora. Astfel, dacă ne uităm la raportul dintre produsul intern brut și datoria publică, ponderea datoriei a ajuns la aproape 70%, faţă de 37% în 2011.

Economia mondială se confruntă cu o „încetinire globală bruscă, sincronizată”.

Factorii de decizie politică au nevoie de o „agilitate excepţională” pentru a face faţă riscurilor creșterii dobânzilor bancare, în timp ce se confruntă cu efectele pandemiei și cu perturbări ale lanţului de aprovizionare, din cauza războiului din Ucraina. Economia globală rămâne într-o stare precară, concluzionează specialiștii Băncii Mondiale, subliniind că ea nu are forţa de a face progrese substanţiale în direcţia eliminării sărăciei extreme, a contracarării schimbărilor climatice și a refacerii capitalului uman.

În plus, direcţia economiei globale rămâne încă neclară, în condiţiile în care economiștii se tem de o posibilă recesiune a economiei SUA, care ar putea declanșa o nouă recesiune la nivel global.

Cât de probabil este scenariul unei recesiuni?

Recesiunea economiei americane ar putea fi provocată inclusiv de exerciţiul de echilibristică al Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed), care încearcă să ţină în frâu inflaţia majorând dobânzile. După zece majorări consecutive ale dobânzii, oficialii Fed au decis menţinerea ratei dobânzii într-un interval de 5 și 5,25%, dar nu exclud și alte majorări până la finalul anului 2023.

Găsirea unui echilibru perfect (majorarea dobânzii fără a ajunge în punctul care va genera recesiune) este foarte dificilă, în condiţiile în care deciziile se iau pe baza unor date incomplete, preliminare, afirmă Raghuram Rajan, economist la Booth School of Business,  Universitatea din Chicago. „Lucrurile care ne îngrijorează sunt cele despre care nu avem multe date concrete”, spune și Karen Dynan, care predă economia la Universitatea Harvard.

În iulie 2022, Michael Gapen, economist-șef la Bank of America, cea mai mare bancă din Statele Unite ale Americii, estima că Statele Unite se îndreaptă spre o „recesiune ușoară” până la finalul anului, dar în septembrie și-a revizuit estimările, afirmând că nu există riscul unei recesiuni până în prima jumătate a lui 2023.

Contrar acestor previziuni, economia SUA a înregistrat în primul trimestru o creștere peste așteptări, de 2%. Rata șomajului s-a menţinut aproape de nivelurile minime înregistrate înainte de pandemie, iar vânzările cu amănuntul au început să-și revină.

„Recesiunea de creștere” nu reprezintă un scenariu prea bun și nici măcar unul nedureros.

Noile date l-au determinat pe Gapen să-și revizuiască estimările. El spune că își dorește să evite pe viitor prognozele care să ameninţe continuu cu o recesiune în următoarele 6 luni.

În același timp, rămâne convins de faptul că Rezerva Federală va fi forţată să majoreze ratele dobânzilor până la limita de la care rata șomajului va crește substanţial. Noua prognoză spune că anul viitor economia SUA va suferi o „recesiune de creștere” mai degrabă decât o recesiune ușoară. În ciuda rezonanţei pozitive a numelui, „recesiunea de creștere” nu reprezintă un scenariu prea bun și nici măcar unul nedureros – este o perioadă prelungită de încetinire economică, cu un șomaj în creștere, care evită totuși o contracţie totală a economiei.

Un raport publicat recent de banca JPMorgan Chase, una dintre cele mai vechi instituţii financiare din lume, avertizează că Statele Unite ar trebui să se pregătească de o recesiune de tipul „broaștei fierte” (în care declinul economic are loc încet, fără semne evidente, care să alerteze pieţele, atrăgând măsuri tardive și, prin urmare, consecinţe mai grave). Raportul avansează patru scenarii macroeconomice posibile în 2023 și 2024 și arată că cel mai probabil dintre ele (cu 36% șanse de a se materializa) este ca SUA să intre în recesiune concomitent cu economia globală, catalizatorul principal fiind politicile monetare înăsprite adoptate de mai multe state care se luptă cu inflaţia.

(In)certitudini despre economia globală

Aproape toate forţele economice care au alimentat progresul și prosperitatea în ultimele trei decenii se estompează”, arată raportul „Falling Long-Term Growth Prospects”, publicat de Banca Mondială în 2023. Acest declin survine după o perioadă prosperă – în decursul unei singure generaţii, un sfert dintre ţările cu economii în curs de dezvoltare au reușit să acceadă în eșalonul ţărilor cu venituri ridicate.

Pornind de la datele publicate de acest raport, Patricia Cohen, jurnalistă specializată în economie, a publicat în The New York Times o analiză în care încearcă să identifice motivele pentru care, cel puţin în aparenţă, „tot ce știam despre economia globală nu mai este valabil”.

În urmă cu 30 de ani, sociologul Francis Fukuyama lansa teoria „sfârșitului Istoriei”, potrivit căreia democraţia liberală de tip occidental urma să fie adoptată de toate societăţile, devenind unica formă de guvernare a omenirii.

„Se pare că tot ce știam despre economia globală nu mai este valabil.”

Prăbușirea Uniunii Sovietice părea să confirme această teorie, scrie Cohen, descriind exuberanţa anilor ’90, în care se credea că vechea ordine a conflictelor din perioada Războiului Rece a apus, fiind definitiv înlocuită de una a circulaţiei de bunuri, bani și informaţii la nivel global. Motivele care să confirme acest optimism debordant nu au lipsit – nivelul inflaţiei era scăzut, comerţul global s-a dublat, piaţa bursieră a cunoscut o perioadă de creștere, nivelul investiţiilor în ţările în curs de dezvoltare a crescut vertiginos, sute de milioane de oameni au scăpat de spectrul sărăciei extreme.

Pe de altă parte, au existat și eșecuri surprinzătoare, scrie jurnalista, inventariind greșelile factorilor de decizie politică și modul în care globalizarea a accelerat schimbările climatice și a agravat inegalitatea economică.

La 30 de ani de la colapsul comunismului, multe dintre vechile teorii și speranţe au fost infirmate. Interesele economice comune nu au putut preveni un război catastrofal cum este cel din Ucraina. Tensiunile dintre China și SUA au creionat perspectiva unui nou Război Rece, deși președinţii Biden și Xi Jinping resping comparaţia. După ani în care au fost decuplate „sursele prosperităţii noastre de sursele securităţii noastre”, Europa primind energie ieftină din Rusia și bunuri manufacturate ieftine din China, „această lume nu mai există”, declara Josep Borell, șeful pentru afaceri externe și politica de securitate a Uniunii Europene, la 10 luni după invadarea Ucrainei.

De altfel, și tentativele noastre de a găsi informaţii încurajatoare, care să deseneze un portret roz al economiei, nu reprezintă decât o privire în oglinda retrovizoare, „spre o lume veche, familiară, care nu mai există”, declară și Ian Shepherdson, economist-șef al companiei Pantheon Macroeconomics.

Atunci când tragem linie, cu ochii pe o economie globală care își devoalează tot mai mult fragilitatea, ne-a rămas, probabil, o singură ipoteză de încredere, conchide Cohen: „Căile spre prosperitate și spre împlinirea intereselor comune vor deveni tot mai greu de identificat.”

Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Carmen Lăiu

Rate it

Previous post

Creștini

Te îndrepţi spre iad? | Este iadul un loc real?

Când eram adolescent, am participat la înmormântarea lui Brian[1]: un tată care a murit după o lungă luptă cu cancerul. Înmormântarea sa a avut loc într-o biserică anglicană și, ca atare, slujba a urmat liturghia tradiţională anglicană. Neavând vreo experienţă similară înainte, am fost interesat să descopăr un alt răspuns creștin în faţa morţii. În ciuda diferenţelor, am văzut multe asemănări. Accentul pus pe compasiune, pe procesarea durerii, pe asigurarea […]

todayJune 29, 2023

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%
https://upm.fatek.unkhair.ac.id/include/slotgacorhariini/ https://baa.akfarsurabaya.ac.id/inc/-/slotgacorhariini/ https://marumanfiore.xsrv.jp/