Fericire

Lumini și umbre în lumea cuvintelor noastre

todayJune 22, 2023 15

Background
share close

„Cuvintele sunt, cu siguranţă, cel mai puternic medicament folosit de omenire.” (Rudyard Kipling)

„Reaua folosire a cuvintelor nu este numai o greșeală de limbă, ci și un chip de a face rău sufletelor”, nota Platon. Pornind de la această cugetare, Gabriel Liiceanu construiește o adevărată pledoarie pentru vorbirea corectă, elegantă, argumentând că schilodirea limbii (un bun care nu ne aparţine doar nouă) conduce la desconsiderarea altor reguli pe care se clădește o societate. În cele din urmă, susţine filozoful, „reflexul rigorii va fi izgonit din suflete și toate convenţiile ulterioare ale vieţii vor intra pe făgașul lui «merge și așa»”.

Exprimarea corectă nu este un moft. Cu toţii ar trebui să fim preocupaţi de cunoașterea normelor vorbirii (și scrierii) corecte, însă de ce nu ne-am ocupa cu aceeași febrilitate de mânuirea vindecătoare a cuvintelor? Cei de lângă noi au nevoie de înţelegere, de apreciere și încurajare și, ori de câte ori este posibil, de un feedback pozitiv. Poate că avem un vocabular bogat, nuanţat, dar cât de conștienţi suntem, atunci când ne slobozim vorbele, că ele pot fi medicamente sau arme cu care rănim?

Știm din experienţă ce uimitoare poate fi forţa cuvântului, oricât de volatil pare el. Cuvântul poate resuscita tandru zile vestejite, poate șterge dureri încrustate pe răbojul inimii și poate umple cu lumină firidele unei zile deja promiţătoare. După cum poate sparge liniștea sufletului cu tropăitul lui greu, poate mătura bucuria unei clipe și are puterea de a arunca un (pui de) om de pe traiectoria lui, condamnându-l să bâjbâie prin întuneric?

Rostim și ne sunt adresate cuvinte de tot soiul. Cuvinte-urare, cuvinte tămăduitoare, vorbe urzicătoare, cuvinte memorabile și (nu puţine) cuvinte balast. Și, dat fiind impactul semnificativ pe care îl are asupra noastră acest ghem de cuvinte pe care îl rostogolim unii spre ceilalţi, ar trebui să filtrăm cu multă grijă ceea ce spunem altora (și chiar nouă înșine).

Cuvintele care ne pot vindeca

Durerea este un habitat ideal pentru ca îngrijorarea să înflorească”, conchid autorii unui studiu din 2007, care analizează legătura dintre durerea cronică și îngrijorare.

Pornind de la această asociere, cercetătorii David Hauser și Norbert Schwarz au realizat în 2016 un studiu care a reliefat sensibilitatea pe care o avem, în calitate de pacienţi, la cuvinte care au în mod obișnuit un sens neutru. În interpretarea unui rezultat medical ambiguu, participanţii la studiu au avut tendinţa de a-l considera negativ dacă medicul a folosit verbul „a cauza”/„a provoca” și pozitiv dacă verbul ales a fost „a produce”. Într-un context nou, oamenii tind să facă un transfer de semnificaţie între cuvinte (unele cu o conotaţie pozitivă primesc conotaţie negativă și invers, ca urmare a utilizării frecvente a termenilor respectivi în contexte pozitive sau negative), un fenomen pe care cercetătorii îl numesc prozodie semantică.

Într-un articol publicat în 2018 de Journal of Orthopaedic & Sports Physical Therapy, Hauser și Schwarz recomandă cadrelor medicale să folosească, ori de câte ori este posibil, expresii și cuvinte care să nu accentueze ideea suferinţei și a disconfortului în timp ce discută despre procedurile medicale de recuperare.

„La fel ca și medicamentele, cuvintele au capacitatea de a schimba modul în care o altă persoană gândește și simte.”

„În reabilitarea musculo-scheletală, ar trebui să rămânem mereu vigilenţi cu privire la modul în care pot fi interpretate cuvintele noastre”, scriu autorii, subliniind că, în timp ce „fiinţele umane sunt formate din mușchi, oase și ţesuturi (…) cuvintele pe care le folosim în terapie pot avea o influenţă profundă asupra modului în care oamenii interpretează ceea ce trăiesc”. Evocând studii care arată că factorii psihologici sunt predictori mai buni ai nivelului de dizabilitate și de durere decât cei patologici, cei doi profesori observă că ignorarea factorilor psihologici poate afecta procesul de recuperare a pacienţilor. Cuvintele alese de profesioniștii din domeniul medical au potenţialul de a vindeca sau de a produce daune de proporţii, notează Hauser și Schwarz. „La fel ca și medicamentele, cuvintele au capacitatea de a schimba modul în care o altă persoană gândește și simte”, concluzionează cercetătorii.

Încurajarea verbală a îmbunătăţit performanţele obţinute la un test de echilibru, potrivit unei cercetări din 2021. Participanţii la studiu, sportivi amatori, au fost selectaţi dintre studenţii unei universităţi de stat și împărţiţi în două grupe: subiecţi sănătoși și cei care se confruntau cu instabilitate cronică de gleznă.

Studiul a arătat că performanţa studenţilor cu instabilitate cronică de gleznă la teste de echilibru a crescut în cazul încurajării verbale (îndemnuri precum „hai, hai, hai” sau „du-te cât de mult poţi să o faci”), dar cea a subiecţilor sănătoși a rămas neschimbată. Datele obţinute de cercetări anterioare arată că entorsa de gleznă reprezintă una dintre cele mai frecvente leziuni pe care le suferă sportivii, iar persoanele care suferă o entorsă de gleznă au adesea dificultăţi în atingerea nivelului de funcţionalitatea dinaintea accidentării și, de asemenea, mai multe recidive ale entorsei.

Citește și: Cum să-i încurajăm pe ceilalţi

Mai mult, 40% dintre ei ajung să dezvolte instabilitate cronică de gleznă. Alte studii au evidenţiat frica de mișcare a pacienţilor cu instabilitate cronică de gleznă, dar și faptul că stresul înrăutăţește instabilitatea posturală. Prin urmare, au conchis autorii studiului din 2021, încurajarea verbală a ajutat studenţii cu această afecţiune să își întărească stima de sine și să-și controleze teama.

Deși antrenorii sau fanii folosesc uneori critica și reproșul pentru a alimenta ambiţia sportivilor, încurajările sunt cele care cresc motivaţia și conduc la rezultate mai bune. În cadrul unui studiu organizat de Universitatea din Exter, dr. Paul Freeman a oferit asistenţă unor jucători de golf, ascultându-le problemele și oferindu-le încurajări și asigurări că totul va fi bine înaintea competiţiilor sportive. Performanţa jucătorilor a crescut, în medie, cu 1,78 lovituri pe runda de joc, un rezultat semnificativ mai bun pentru un sport care se practică la nivel de competiţie. Freedman a afirmat că rezultatele studiului sunt revelatoare pentru efectele sprijinului social, având în vedere impactul pe care l-a avut suportul unui străin asupra performanţelor sportive.

La fel ca în cazul cuvintelor potrivite, efectul celor negative poate fi remarcat imediat, dar adesea nu conștientizăm impactul lor pe termen lung. Deși imateriale și aparent fragile, cuvintele ne formează o viziune despre lume, despre viaţă și despre noi înșine, iar la vârste fragede poate acţiona ca o daltă care sculptează la propriu creierul nostru.

Cuvintele care ne schilodesc

Chiar și simpla vizualizare – pentru câteva secunde – a unei liste de cuvinte negative poate înrăutăţi modul în care se simte o persoană anxioasă sau deprimată, iar dacă tăvălugul gândurilor negative nu este oprit, acesta poate afecta structurile cognitive care reglează. memoria, emoţiile și sentimentele.

Cuvintele negative dau naștere prejudecăţilor de la vârste mici, potrivit unui studiu recent, la care au participat copii între 4 și 9 ani. Copiii au fost împărţiţi în grupuri mai mici și angrenaţi într-o activitate. La un moment dat, un adult care se afla în cameră participa la un apel video în care se vorbea despre un grup fictiv de oameni (numiţi „Flurps” sau „Gearoos”). În timp ce unele grupuri de copii nu au fost expuse vreunui mesaj negativ despre aceste persoane fictive, alţii au ascultat descrieri negative ale acestora (sunt oameni răi, cu un limbaj urât, haine ciudate și o dietă dezgustătoare).

Copiii expuși acestei conversaţi au manifestat în mai mare măsură atitudini negative faţă de grupul fictiv imediat după ce au asistat la convorbire, dar și la două săptămâni după experiment.

Acest efect a fost semnificativ în cazul copiilor între 7 și 9 ani, dar neglijabil pentru cei din grupa de vârstă 4-5 ani. Coordonatoarea studiului, Emily Conder, a admis că nu știe care este explicaţia acestor diferenţe în formarea prejudecăţilor, dar a presupus că este vorba durata mai scurtă de concentrare și capacitatea mai redusă de captare a informaţiilor auzite la vârste fragede.

Atunci când copilul nu doar că este expus la mesaje negative, agresive, ci devine ţinta lor, daunele pe care le suferă pe termen lung pot fi substanţiale. Profesorul de psihiatrie Martin Teicher a efectuat mai multe studii care au evidenţiat consecinţele fizice și emoţionale ale abuzului verbal.

Unul dintre studii a constatat că agresiunea verbală este asociată cu simptome psihiatrice, efectele  asupra dezvoltării copilului fiind mai grave decât creșterea într-o familie în care există violenţă domestică. De asemenea, cercetătorii au constatat că abuzul verbal are efecte comparabile cu cele ale abuzului sexual.

Expunerea la abuzul verbal din partea colegilor a fost asociată, de asemenea, cu un risc mai mare de manifestare a simptomelor psihiatrice. Efectele cele mai nocive au fost înregistrate în timpul anilor de gimnaziu, hărţuirea verbală conducând la modificări ale substanţei albe din creier.

Cercetătorii au constatat că abuzul verbal are efecte comparabile cu cel sexual.

Agresiunea verbală este bagatelizată prin comparaţie cu alte tipuri de agresiune, dar nu ar trebui tratată niciodată cu lejeritate, punctează profesorul de psihiatrie Martin Teicher, subliniind că experinţele pe care le trăim ne sculptează pur și simplu creierul, un organ foarte plastic.

În cazul femeilor care au suferit violenţă domestică (sau ceea ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii numește „violenţa partenerului intim”), studiile au descoperit că există o asociere puternică între violenţa verbală și depresie.

Pentru a menţine o relaţie de cuplu armonioasă, este nevoie de cinci interacţiuni pozitive pentru fiecare interacţiune negativă, susţine psihologul John Gottman. O singură interacţiune pozitivă nu reușește să contracareze una negativă, prin urmare un raport de 1:1 reprezintă un indiciu că relaţia se află în pericol. De altfel, cercetările lui Gottman au arătat că relaţia conjugală poate fi grav avariată de critică (dar și de defensivă, dispreţ și izolare) și că 80% dintre cuplurile care tolerează aceste comportamente riscă să divorţeze.

Limbajul nostru de zi cu zi trădează mai mult decât categoria socio-economică din care facem parte. El vorbește despre motivaţiile noastre, despre rănile încrustate în noi, despre tiparele de comunicare moștenite, despre efortul pe care (nu) l-am depus pentru a ne îmblânzi vorbele. Și nu în cele din urmă, el dezvăluie sănătatea sufletului nostru.

Dacă avem tălpile deja bătătorite pe cărările colţuroase ale criticii și ironiei, dacă respirăm cu nesaţ damful cuvintelor mânioase sau descurajatoare, dacă ne înfruptăm din festinul toxic al vorbirii de rău, poate că n-ar trebui să ne mai facem atât de multe griji despre aditivii alimentari sau excesul de sare și zahăr.

Pentru a avea un stil de viaţă pe de-a-ntregul sănătos, ar trebui să gândim și să vorbim așa încât să nu ne fie rușine să facem o fotografie de grup cu toate cele 16.000 de cuvinte pe care le rostim într-o singură zi.

Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Carmen Lăiu

Rate it

Previous post

Social

Fericirea, o binecuvântare universală | Cântecul fericirii

Fericirea este un cântec pe care îl iubim, dar pe care arareori îl mai cântăm. Este cântecul acela drag din copilărie, pe care îl cântam de dimineaţa până seara, în fiecare zi. E melodia pe care o iubeam și care ne iubea la rândul ei, melodia în care ajunseserăm să locuim. Starea aceea în care credeam că viaţa, în esenţa ei, este bună și că ne e bine trăind-o. Pe […]

todayJune 21, 2023

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%
https://upm.fatek.unkhair.ac.id/include/slotgacorhariini/ https://baa.akfarsurabaya.ac.id/inc/-/slotgacorhariini/ https://marumanfiore.xsrv.jp/