Prietenie

Mă iubește… nu mă iubește… | prietenia și friendzone

todayJanuary 22, 2021 5

Background
share close

Când eram copil, luam o rămurică de salcâm și, smulgând frunzele una câte una, spuneam: „Mă iubește… nu mă iubește… mă iubește… nu mă iubește”. Nu-mi amintesc la cine mă gândeam când făceam lucrul acesta. Au trecut prea mulţi ani de atunci. Doar că îmi sună foarte cunoscut acest refren acum.

Deși au câteva lucruri în comun, prieteniile și relaţiile romantice sunt foarte diferite în cele mai multe aspecte. Prietenia este poate relaţia cel mai greu de definit. Deși este unul dintre cele mai obișnuite tipuri de relaţii, cercetătorii au avut dificultăţi la definirea și explicarea naturii acestei relaţii. Unele studii au evidenţiat motivele care stau la baza unei prietenii, altele au subliniat natura voluntară a acesteia sau beneficiile pe care le au oamenii de pe urma relaţiilor lor.

Prietenia este tipul de relaţie care permite cele mai mari schimbări și libertăţi. Oricine poate deveni prieten cu oricine. Dar o astfel de relaţie prezintă și cel mai mic nivel de angajament. Prietenia se poate încheia în orice moment, din orice motiv. Și poate cuprinde grade variate de implicare – de la o cunoaștere pasageră, cu minime interacţiuni, până la legături foarte apropiate, în care cei implicaţi se implică activ unul în viaţa celuilalt.

Relaţia romantică are un sistem mult mai închis, exclusivist, faţă de prietenie. În general se face o declaraţie oficială (prin gesturi sau alte modalităţi) la apariţia relaţiei romantice. Acest tip de relaţie tinde să fie mai apropiată decât prietenia, dar poate cunoaște, de asemenea, un grad mai mare sau mai mic de implicare.

Relaţia de prietenie între două persoane de sex opus este un subiect sensibil. Tensiunile inevitabile care apar într-o astfel de relaţie o transformă în ceva mai mult decât o prietenie. Un studiu din 2005 arată că prietenii de sex diferit investesc și se implică mai mult în relaţie decât cei care sunt doar prieteni.[1] Același studiu identifică patru tipuri de relaţii între sexe:

(a) relaţie romantică (ambii vor ca relaţia lor să implice nivelul romantic),

(b) relaţie strict platonică (ambii vor ca relaţia lor să rămână la nivel de prietenie),

(c) relaţie romantică dorită (unul dorește ca relaţia să treacă la nivel romantic, dar percepe că celălalt nu vrea),

(d) relaţie romantică respinsă (unul nu dorește ca relaţia să devină romantică, dar percepe că celălalt vrea)

Friendzone

Între ultimele două tipuri de relaţii se încadrează ceea ce astăzi în mod obișnuit este numit friendzone. Într-unul din episoadele serialului Friends, din 1994, protagoniștii Ross și Joey discutau despre viaţa amoroasă a lui Ross. În timp ce Ross era convins că prietena lor Rachel îl place și oricând pot trece la nivelul romantic al relaţiei, Joey nu este prea convins de lucrul acesta. Joey folosește pentru prima dată termenul „friendzone”. Termenul descrie situaţia în care unul din cei doi prieteni dezvoltă sentimente mai intense faţă de celălalt și dorește ca relaţia lor să fie mai mult decât prietenie. De cele mai multe ori, celălalt nu este conștient de dorinţa aceasta și se simte destul de bine în tipul de relaţie existent. Astfel apare un blocaj, o neputinţă de a trece de la „doar prieteni” la „prietena/prietenul exclusiv”, de la prietenie la relaţie romantică.

Acest tip de relaţie are caracteristicile ambelor tipuri de relaţii descrise mai sus. Însă apare atunci când cei doi nu sunt în acord cu privire la propriile dorinţe și astfel acestea ajung în opoziţie. După aproape 30 de ani de la prima ocurenţă, conceptul este încă foarte popular, se găsește peste tot pe internet, subiect de multe glume, meme-uri, dar și o experienţă dureroasă pentru mulţi adolescenţi.

De ce se întâmplă și cum se poate evita

Experienţa respingerii poate fi extrem de dureroasă, iar o reacţie puternic negativă nu este un lucru neobișnuit. După o despărţire, cei mai mulţi dintre oameni experimentează simptome depresive moderate, iar unii chiar simptome severe. Să spui „am fost respins și mă doare” este un lucru, dar „am fost friendzoned și este nedrept” este altceva. Prima experienţă este comună tuturor oamenilor și stârnește compasiune și empatie, atât pentru cel respins, cât și pentru cel care a respins. A doua implică o respingere care duce la blocarea unuia dintre cei doi într-o situaţie nedreaptă, din care are dreptul să iasă. Și aici încep problemele.

Cei mai mulţi percep această situaţie ca o ofensă în dreptul lor, pentru că presupun unele neadevăruri. Ca de exemplu:

  1. Prietenia este de o valoare mai mică decât relaţia romantică. Esenţa conceptului friendzone este că prietenia se află într-o poziţie inferioară faţă de relaţia romantică. Dar prietenia este valoroasă și poate fi o relaţie foarte puternică.

  2. Am dreptul la relaţie romantică în schimbul prieteniei mele. Dar a fi amabil, binevoitor sau bun cu cineva – adică prieten – nu reprezintă merite care te îndreptăţesc să pretinzi ceva.

  3. Am dreptul la relaţiile pe care le vreau. Dar ideea că merităm ceva și ar trebui să primim ceea ce așteptăm nu-și are locul într-o relaţie. Deși respingerea doare, sentimentul că ţi se ia ceva meritat este dăunător.

Pentru că toate relaţiile bune sunt construite pe baza unui schimb reciproc avantajos, în această situaţie unul dintre cei doi a intrat într-o relaţie în care schimbul nu este echilibrat. Se ajunge într-o astfel de situaţie din mai multe motive:

  1. Uneori, pur și simplu cel respins nu este suficient de atrăgător pentru celălalt. Prin natura atitudinii lui, acesta trezește doar sentimente de atașament, sprijin și mângâiere, nu și atracţie.

  2. Alteori, alege persoana greșită. Deși sunt excepţii, oamenii tind să fie atrași de cei care sunt asemenea lor în trăsături precum atractivitatea fizică, educaţie, statut social etc. „Ipoteza potrivirii” a fost emisă pentru prima dată de Elaine Hatfield (Walster) în 1966 și susţinută apoi de o metaanaliză realizată de Feingold în 1988. „Doar prieteni” ajung cei care încearcă la persoana greșită.

  3. Uneori nu știe să ceară un schimb reciproc avantajos pentru împlinirea nevoilor sale. Teama, nesiguranţa și pasivitatea sunt motive pentru care mulţi abordează pe cineva de care se simt atrași, căutându-le prietenia, pentru că este mult mai ușor și mai puţin riscant, cu speranţa că timpul va schimba lucrurile. Planul rareori funcţionează.

  4. Alteori face prea mult sau nu îi permite celuilalt să investească în relaţie și să se îndrăgostească. Adică este prea bun, face totul. Face toate concesiile și sacrificiile, face ca totul să fie ușor pentru celălalt. Dar oamenii apreciază ceea ce obţin cu efort și pentru care investesc.

De foarte mult ori, oamenii fac o conexiune între friendzone și twilight zone[2] – un blocaj total, fără nicio ieșire. Dar există o ieșire! Și aceasta are de-a face cu comunicarea. Dacă știi că nu există deschidere pentru o relaţie romantică, spune lucrul acesta. Dacă știi că vrei mai mult decât prietenie, spune lucrul acesta. Discuţiile nu vor fi ușoare, dar a spune adevărul despre ceea ce vrei este cel mai bun lucru de făcut. Ambiguitatea intenţiilor și a nevoilor, deși poate fi motivată de bune intenţii, de obicei creează mai multe probleme decât rezolvă.

Pentru sănătatea relaţiei, ambii parteneri trebuie să păstreze comunicarea deschisă și sinceră, exprimându-și sentimentele. Din păcate, este greu de făcut lucrul acesta dacă fiecare dintre cei implicaţi nu se înţelege pe sine, pe celălalt și natura relaţiei dintre ei.

E adevărat că relaţiile, atât cele de prietenie, cât și cele romantice, pot fi complicate. Nu ne place nesiguranţa, iar Friendzone-ul este o sursă mare de nesiguranţă pentru cei care-l experimentează. Dar există soluţii pentru cei care vor să-și recupereze pământul tare de sub picioare: fie asumarea unei analize lucide a relaţiei și a concluziilor ei realiste, fie asumarea dialogului deschis și pregătirea pentru un refuz, înţelegând că acesta nu trebuie să semnifice mai mult decât este – nu trebuie să creeze resentimente sau crize de identitate. Dacă putem accepta un refuz înseamnă că am descoperit cum trebuie să ne raportăm la noi înșine, știm cine suntem și ce valoare avem. În plus, poate exista prietenie și după un refuz delicat și demn și sunt oameni care pot confirma retrospectiv că relaţiile de prietenie pot fi păstrate, chiar și la ieșirea din friendzone, atunci când ele sunt oneste și valoroase.

Marius Andrei este pastor în Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea și psihoterapeut. 

Footnotes
[1]„L. K. Guerrero, A. M. Chavez, «Relational Maintenance in Cross-Sex Friendships Characterized by Different Types of Romantic Intent: An Exploratory Study», în Western Journal of Communication, vol. 69, nr. 4, nov. 2005, p. 339-358, https://www.researchgate.net/publication/228351895_Relational_Maintenance_in_Cross-Sex_Friendships_Characterized_by_Different_Types_of_Romantic_Intent_An_Exploratory_Study.”
[2]„Zona crepusculară”.

„L. K. Guerrero, A. M. Chavez, «Relational Maintenance in Cross-Sex Friendships Characterized by Different Types of Romantic Intent: An Exploratory Study», în Western Journal of Communication, vol. 69, nr. 4, nov. 2005, p. 339-358, https://www.researchgate.net/publication/228351895_Relational_Maintenance_in_Cross-Sex_Friendships_Characterized_by_Different_Types_of_Romantic_Intent_An_Exploratory_Study.”
„Zona crepusculară”.

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Marius Andrei

Rate it

Previous post

Externe

OPINIE AFR: Noul Deceniu – Deceniul Chinei?

Am intrat în al treilea deceniu al Mileniului III. Privim în urmă și observăm cât de efemere au fost toate „împărățiile” și „puterile” trecutului. Cu toate acestea, suntem fascinați de evoluția contextului mondial văzând, cu ochii noștri, ascensiunea ori declinul „puterilor” zilelor noastre. Un subiect actual care preocupă este China. Părerile sunt împărțite. Douthat (de la New York Times) crede că deceniul în care tocmai am intrat va fi „deceniul […]

todayJanuary 22, 2021 2

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%