Drepturile omului

Martin Luther King și Evanghelia eliberării

todayFebruary 21, 2023 1

Background
share close

La vârsta de 34 de ani a mișcat naţiunea americană printr-un discurs despre cel mai mare vis al său. La 35 de ani a fost laureat cu Nobelul pentru Pace. La 39 de ani și-a încheiat viaţa subit, lăsându-și visul moștenire generaţiilor următoare.

Michael[1] Luther King s-a născut în Atlanta, Georgia, în 1929, şi a cunoscut pe propria piele, încă din copilărie, consecinţele segregării rasiale din America secolului trecut. Persoanele de culoare erau considerate inferioare, fiind private de multe dintre privilegiile albilor doar din cauza culorii pielii. Copiii de culoare mergeau la alte şcoli decât cei din familiile albilor. Pasagerii de culoare erau obligaţi să ocupe doar locurile din spate ale autobuzelor şi, la nevoie, să cedeze locul oricărui cetăţean alb care le-ar fi cerut acest lucru. Afro-americanii nu puteau să mănânce la aceleaşi restaurante cu albii şi nici măcar să bea apă din aceleaşi fântâni. Cinematografele aveau două intrări: una pentru albi, alta pentru negri. Discriminarea, nedreptatea şi inegalitatea făceau parte din viaţa cotidiană.

Mai întâi, pastorul King

Tatăl, bunicul şi străbunicul lui Martin Luther King Jr. au fost pastori. Decizia tânărului Martin de a urma acelaşi drum nu a fost deci o surpriză. Deşi a rămas în istorie mai degrabă ca activist pentru drepturile civile, King a fost în primul rând pastor. Înainte ca discursurile lui să ţină politicienii în faţa televizorului şi să impresioneze milioane de persoane, King şi-a influenţat biserica prin predicile sale.

Lewis Balswin, profesor de studii religioase, a apreciat că realizările majore ale lui King au pivotat în jurul vocaţiei sale pastorale. Biblia a ocupat un loc aparte în viaţa sa. Încă din adolescenţă, s-a remarcat prin râvna cu care memora versete biblice pentru a le recita în faţa bisericii păstorite de tatăl său. Mai tarziu, a studiat la o facultate cu profil teologic şi a obţinut un doctorat de la Universitatea din Boston, cu teza „O comparaţie a concepţiilor despre Dumnezeu în gândirea lui Paul Tillich şi Henry Nelson Wieman”.

Gândirea şi activismul civic ale lui King au fost puternic înrădăcinate în tradiţia iudeo-creștină, completându-se cu credinţa sa în Dumnezeu. „King rămâne unul dintre cei mai influenţi lideri religioşi ai secolului al XX-lea. Eforturile sale au avut impact nu numai asupra Bisericii creştine ci, de asemenea, şi asupra societăţii americane şi a comunităţii globale“[2] – crede autorul şi activistul J. B. Hill.

„Am un vis”

Marşul de la Washington, din 28 august 1963, a fost unul dintre momentele emblematice ale activităţii lui King. Peste 200.000 de persoane de culoare (dar şi albi) s-au strâns şi au cerut drepturi egale pentru toţi cetăţenii Americii. King a susţinut de pe treptele Memorialului Lincoln discursul cunoscut azi sub numele „Am un vis“. 

Martin Luther King
Pe 28 august 2023 se împlinesc 60 de ani de la faimosul discurs „I have a dream” (Am un vis), al lui Martin Luther King Jr., faimosul pastor american.

„Visez că cei patru copii ai mei vor trăi cândva într-o ţară în care nu vor fi judecaţi după culoarea pielii, ci după caracterul lor“, a spus King. Visul lui – că fiii sclavilor şi ai proprietarilor de sclavi vor sta într-o zi la aceeaşi masă, ca fraţi şi egali – a stârnit puternice ecouri. În ziua următoare, James Reston, editorialist la New York Times, scria: „Dr. King a abordat toate subiectele zilei, însă mai bine decât oricine altcineva. A fost plin de puterea simbolică a lui Lincoln şi Gandhi, precum şi de ritmurile Bibliei.“ În acelaşi an, publicaţia Time Magazine l-a numit „Omul Anului“.

Pe vârful muntelui

Ca orice persoană publică şi cu influenţă, Martin Luther King Jr. a fost controversat, contestat şi acuzat că nu îşi merită renumele. I s-a reproşat că ar fi avut legături cu organizaţii comuniste, că teza sa de doctorat ar fi fost o plagiere şi că discursul „Am un vis“ ar fi fost preluat din predica unui alt pastor afro-american. Dincolo de acuzaţiile mai mult sau mai puţin probate, King rămâne una dintre cele mai importante voci ale secolului al XX-lea, o voce de formaţie creştină. Mişcarea sa pentru drepturi a inspirat şi a modelat, ulterior, protestele sociale şi politice din întreaga lume. King a explorat şi a promovat concepte precum „libertate“, „egalitate“, „dreptate“ şi „demnitate umană“, încercând să le (re)aşeze pe temelia Bibliei şi a credinţei creştine. „La fel cum profeţii secolului al VIII-lea [..Ch.] şi-au părăsit micile localităţi natale şi au dus mesajul: <<Aşa zice Domnul!>> departe de zidurile oraşelor de baştină… şi eu sunt obligat să duc Evanghelia libertăţii dincolo de propriul oraş”[3] – a scris King.

El a pornit cruciada libertăţii de la ideea că Dumnezeu este Fiinţa supremă care intervine în istoria umană, dorind binele tuturor oamenilor. El nu este o Fiinţă îndepărtată – credea King –, ci „mama“ şi „tatăl“ orfanilor, un Dumnezeu care stă de partea celor care suferă. Interpretarea dată de el Evangheliei creştine a fost construită din perspectiva celor suferinzi şi nedreptăţiţi. Evanghelia predicată de King a ţintit nevoi sociale concrete. În opinia sa, Dumnezeu i-a ales pe oameni ca agenţi ai Săi pentru schimbarea indivizilor, a societăţii şi a instituţiilor.

În 3 aprilie 1968, King a susţinut discursul „Am fost pe vârful muntelui”, comparându-se cu profetul Moise, care a văzut de pe un vârf de munte Ţara Făgăduinţei şi speranţa unei lumi mai bune. „Sunt fericit în seara asta. Nu sunt îngrijorat cu privire la nimic. Nu mi-e teamă de niciun om. Ochii mei au văzut slava venirii Domnului“, a zis King în discurs. A doua zi a fost împuşcat mortal, dar Evanghelia libertăţii i-a supravieţuit, remodelând America.

„Părinţii i-au schimbat numele din Michael în Martin la vârsta de 6 ani.”

„Johnny Bernard Hill, The Theology of Martin Luther King, Jr. and Desmond Mpilo Tutu, Palgrave Macmillan, 2007, p. 51, 52.”

„Citat în Jonathan Rieder, «The Word of the Lord Is Upon Me», The Belknap Press of Harvard University Press, 2008, p. 1.”

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Florin Bică

Rate it

Previous post

Vegetarianism

Îndrăznește să adopţi dieta lui Daniel!

La sfârșitul anului 2019, un nou documentar exploziv, Game Changers („Cei care au schimbat jocul”) domina titlurile din industria fitnessului. Cu sportivi renumiţi în distribuţie, precum fostul culturist Arnold Schwarzenegger, jucătorul de tenis Novak Đoković și pilotul de Formula 1 Lewis Hamilton, documentarul arată că sportul de performanţă poate fi practicat cu o alimentaţie pe bază de plante, demontând astfel presupoziţiile despre obligativitatea consumului de carne pentru creșterea masei musculare. […]

todayFebruary 20, 2023

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%
https://upm.fatek.unkhair.ac.id/include/slotgacorhariini/ https://baa.akfarsurabaya.ac.id/inc/-/slotgacorhariini/ https://marumanfiore.xsrv.jp/