Metode prin care motivezi un copil să se apropie de Biblie

Citirea regulată a Bibliei în copilărie reprezintă un bun predictor al sănătăţii spirituale la maturitate. Iar dacă insuflarea dragostei pentru Biblie reprezintă un factor esenţial în educaţia religioasă, părinţii au nevoie să dezvolte metode prin care să consolideze un obicei care să menţină copiii pe traiectoria spirituală dorită.

În era digitală, impedimentele în calea apropierii copiilor de Cuvânt par mai dificil de depășit decât în oricare altă perioadă. Există multe alternative (unele deosebit de atractive) la lectura unei cărţi care tratează subiecte greu de înţeles pentru un copil, conţine pasaje pe care chiar și adulţii le consideră adesea plictisitoare și prezintă evenimente care au avut loc cu mult timp în urmă, cu protagoniști dintr-o cultură foarte diferită.

În labirintul grabei și al supraaglomerării din viaţa modernă, mulţi părinţi nu reușesc să-și deschidă Bibliile foarte des, prin urmare nu le pot oferi copiilor exemplul de care au nevoie și nu-i pot îndruma eficient în dezvoltarea unei relaţii autentice cu Dumnezeu.

Dragostea pentru Biblie se cultivă devreme

Un studiu Barna realizat cu două decenii în urmă a arătat că majoritatea părinţilor cu copii sub 13 ani (85%) considerau că responsabilitatea pentru educaţia religioasă a copiilor le aparţine. Cu toate acestea, cei mai mulţi părinţi nu își făceau timp, de-a lungul unei săptămâni, să discute subiecte ce ţin de religie sau să studieze texte cu tematică spirituală. Studiul a mai arătat că părinţii nu se considerau echipaţi pentru implicarea în dezvoltarea spirituală a copiilor, nu aveau un plan sau obiective spirituale pe care să le atingă și nu considerau o prioritate cultivarea credinţei copiilor.

Cele două mari slăbiciuni legate de educarea copiilor pe care le-au raportat părinţii chestionaţi au fost faptul că nu știau cum să-i ajute să citească Biblia și să memoreze versete din Biblie. „Vechea zicală: «Nu poţi să dai ceea ce nu ai» este relevantă pentru milioane de familii”, concluziona cercetătorul George Barna, subliniind tendinţa părinţilor de a se baza pe biserică pentru pregătirea religioasă a copiilor, chiar dacă admit că aceasta este responsabilitatea lor.

În 2017, organizaţia Lifeway Research a realizat un studiu la care au participat peste 2.000 de părinţi cu copiii adulţi (cu vârste între 18 și 30 de ani), care a urmărit să identifice practicile parentale care se dovedesc eficiente pe termen lung pentru sănătatea spirituală a copiilor. Cercetătorii au examinat nu mai puţin de 40 de factori care ar putea modela dezvoltarea morală a unui copil (precum divorţul părinţilor, practica rugăciunii în familie, obiceiul de a lua masa împreună, școala la care a învăţat copilul, frecvenţa participării la slujbele religioase etc.).

Citește și: Cum (și de ce) să citești Biblia în fiecare an

De asemenea, părinţii au fost solicitaţi să descrie sănătatea spirituală a copiilor adulţi prin intermediul a 8 factori (fiecare copil a primit un punct pentru un factor bifat): 1. se identifică drept creștin; 2. își împărtășește credinţa cu ceilalţi; 3. este implicat în biserica din care face parte; 4. citește în mod regulat Biblia; 5. slujește în biserică; 6. învaţă pe alţii la biserică; 7. slujește în comunitate; 8. susţine programele de misiune locale sau internaţionale.

Cel mai bun predictor al stării spirituale s-a dovedit a fi citirea Bibliei.

Jumătate dintre copii au obţinut scoruri de 0 și 1; 39% s-au identificat drept creștini, dar fără a se dedica niciunei practici spirituale, iar 11% au declarat că nu se mai consideră creștini. Numai 3% au obţinut scorul maxim de 8 puncte.

Cel mai bun predictor al stării spirituale s-a dovedit a fi citirea Bibliei: 29% dintre tinerii adulţi au citit în mod regulat Biblia în copilărie, iar bunăstarea spirituală a acestui grup a fost cu 12,5% mai mare decât a celor care nu au cultivat acest obicei. Alţi factori care au contribuit la un nivel înalt de sănătate spirituală au fost obiceiul de a se ruga în copilărie, slujirea în biserică sau faptul că au ascultat preponderent muzică creștină.

„Principala concluzie a acestui studiu este (…) că Biblia schimbă cu adevărat vieţi”, a afirmat Jana Magruder, director al organizaţiei Lifeway Kids.

Legătura dintre obiceiul de a citi Biblia și sănătatea spirituală la vârsta adultă, reliefată de studiul Lifeway Research, reprezintă un motiv îndeajuns de robust pentru ca părintele să prioritizeze familiarizarea cu Scriptura. Contactul cu învăţăturile Bibliei nu se dovedește benefic doar pe termen lung, ci aduce noi perspective și echipează copiii pentru probleme cărora trebuie să le facă faţă în prezent.

Mai multe motive pentru a construi dragostea pentru Biblie

Cititul Bibliei în fiecare zi seamănă cu o stradă cu două sensuri, afirmă autorul creștin David Paul, explicând că un beneficiu imediat al acestui obicei este satisfacţia de a vedea modul în care Dumnezeu Își împlinește Cuvântul. Paul obișnuiește să-și expună zilnic copiii (de vârste mici) textului biblic și descoperă la tot pasul ocazii în care pot fi aplicate lucruri despre care au citit cu puţin timp înainte.

Viaţa cu copii este aglomerată și uneori toată agitaţia culminează în haos, dar un părinte care reușește să facă toate acele lucruri care ţin copiii în viaţă trebuie să își facă timp și pentru „lucrurile care dau viaţă”, punctează scriitoarea Amy Parker, într-un articol care aduce argumente în favoarea apropierii copilului de învăţăturile Bibliei.

Mai mportant decât să știe alfabetul sau să aibă o dietă sănătoasă este ca ei să fie înzestraţi cu credinţă, nădejde și dragoste.

În primul rând, Biblia prezintă lucruri care au importanţă eternă – mai important chiar decât să știe alfabetul, să facă mișcare sau să aibă o dietă sănătoasă este ca ei să fie înzestraţi cu credinţă, nădejde și dragoste (1 Corinteni 13:13), valori care vor dăinui. De asemenea, într-o vreme în care identitatea pare să fi devenit tot mai fluidă, Biblia le oferă copiilor o identitate, asigurându-i că sunt moștenitorii Regelui care a creat și susţine întreg universul. Iar timpul în care Biblia este deschisă ochilor și înţelegerii lor întărește relaţia copilului cu Dumnezeu, dar și legăturile părinte-copil.

Într-o lume în care domnește incertitudinea, promisiunile Cuvântului creează un spaţiu de liniște și siguranţă, atât pentru cei mari, cât și pentru cei mici. Încrederea copilului se construiește, cărămidă cu cărămidă, atunci când el știe că, orice problemă ar avea, poate merge cu ea înaintea Celui care l-a ocrotit pe Moise în coșuleţul lui de papură și l-a vegheat pe Daniel în groapa cu lei.

Biblia funcţionează ca o lupă, oferind o imagine mai clară a bunătăţii lui Dumnezeu și ajutându-ne astfel să cultivăm recunoștinţa și pacea – beneficii incalculabile pentru copiii de astăzi, confruntaţi cu un nivel fără precedent de anxietate, scrie Joy Hale, directoarea unei școli creștine. Timpul petrecut cu Dumnezeul Bibliei va modela, în cele din urmă, valorile pe care le iubește un copil, pregătindu-l să caute ceea ce este adevărat și bun, conchide Hale.

Cum să familiarizăm copiii cu Biblia

Cele mai frecvente obstacole pe care le întâmpină copiii (și uneori chiar și adulţii) atunci când încep să citească Biblia sunt faptul că pare prea dificilă și prea puţin relevantă. Prin urmare, este responsabilitatea părintelui să găsească modalităţi de a face Scriptura nu doar mai ușor de înţeles, ci și atractivă.

Pentru copiii mici (dar nu numai), fixarea unui timp pentru citirea/povestirea Bibliei este foarte importantă. Se vor folosi pasaje și povestiri adaptate capacităţii lor de înţelegere, dar și alte resurse disponibile – desene, jucării, lego, colaje, creioane, vopsea, aluat. Pe măsură ce copiii cresc, resursele pot include hărţi, atlase și orice altceva îi ajută să înţeleagă mai bine Scriptura. La vârste mici, repetarea acelorași istorii este bine-venită: copiilor le place să audă aceeași poveste din nou și din nou.

Lectura sistematică a Bibliei, mai degrabă decât cititul la întâmplare, ajută la dobândirea unei imagini de ansamblu.

Pentru copiii mai mari, lectura sistematică a Bibliei, mai degrabă decât cititul la întâmplare, ajută la dobândirea unei imagini de ansamblu, creează conexiuni între diferite cărţi ale Bibliei și favorizează expunerea la pasaje mai dificile, notează pastorul David Murray. De asemenea, întrebările pe marginea pasajului citit (de la cele simple – cine? unde? când? – la cele generale, în care copilul e încurajat să spună ce a învăţat din textul citit despre Dumnezeu, păcat, mântuire etc.), dar și disponibilitatea de a răspunde întrebărilor copilului reprezintă instrumente simple, care ajută copilul să fie atras de ceea ce (i se) citește.

Realismul este foarte important atunci când schiţăm un plan de citire a Bibliei – 10 sau 15 minute pe zi dedicate acestui scop se pot dovedi mai utile decât o oră o dată pe săptămână. Ceea ce ne dorim este să încurajăm copilul să fie consecvent și să aștepte timpul întâlnirii cu Scriptura cu bucurie și curiozitate, în loc să-l considere o corvoadă.

„Și poruncile acestea, pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta. Să le întipărești în mintea copiilor tăi și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula” (Deuteronomul 6:6-7). Dacă vrem să familiarizăm copiii cu Scriptura, nu ar trebui să o consultăm doar în momente de confuzie sau de durere, ci să o tratăm ca pe un ghid indispensabil în călătoria unei zile.

„Și poruncile acestea (…) să le întipărești în mintea copiilor tăi și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula” (Deuteronomul 6:6-7).

Părintele care dorește să le insufle copiilor dragostea pentru Biblie trebuie să se întrebe cum acţionează Cuvântul în propria-i viaţă și ce loc îi acordă în devălmășia sarcinilor zilnice – punctează profesorul William Osborne. Ceea ce facem zi de zi modelează dorinţele copiilor mai mult decât conștientizăm, iar în centrul discuţiei despre apropierea de Biblie se află o întrebare-cheie: dacă nu cumva ne dorim pentru copiii noștri ceva ce noi înșine nu avem.

Chiar și atunci când copilul poate citi de unul singur, prezenţa părintelui este importantă pentru a face un moment special din întâlnirea cu Biblia – spune autoarea creștină Jill Nelson. Părintele trebuie să găsească un timp și un spaţiu liniștit, evitând distragerile, inclusiv cele cauzate de dispozitivele digitale. Nelson crede că este foarte importantă folosirea Bibliei, chiar dacă e vorba de copii mici, care nu au răbdare decât pentru câteva versete, și că Biblia ilustrată sau alte texte adaptate pentru copii, oricât de utile, nu ar trebui să înlocuiască Scriptura.

Rugăciunea înainte și după ce citim Biblia le transmite copiilor un mesaj crucial: nu ţinem în mâini o carte obișnuită și suntem dependenţi de Autorul ei pentru o înţelegere corectă. Citirea Bibliei se poate converti oricând în rugăciune, iar copilul trebuie să înveţe cum să transforme orice verset biblic într-o rugăciune de laudă, o cerere sau o mărturisire, notează pastorul Murray.

Timpul în care părintele (mai) poate modela în copil înţelegerea Cuvântului este întotdeauna unul prea scurt. Dar, oricât de asidue ar fi eforturile lui, cele mai bune speranţe se vor lega întotdeauna de promisiunea lui Dumnezeu că niciunul dintre cuvintele Lui nu se va întoarce la El fără rod (Isaia 55:11).

Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.