Cultură

Miere pentru inteligenţa reflexivă

todayAugust 15, 2021

Background
share close

Bal (Miere) este al treilea și ultimul film al Trilogiei lui Yusuf, o uluitoare meditaţie despre copilărie și o invitaţie adresată publicului spectator spre introspecţie și regăsire a poeziei din natură.

Premiat, în 2010, cu Ursul de Aur în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, filmul Miere prezintă copilăria poetului (fictiv) Yusuf, după ce, în filmele anterioare, regizorul turc Semih Kapanoglu explorase (invers cronologic) tinereţea lui Yusuf (în Süt – Lapte, 2008) şi anii maturităţii sale (în Yumurta – Ou, 2007).

Yusuf (Bora Altas) este un copil de clasa întâi, care se confruntă cu severe dificultăţi de exprimare. Interiorizat şi timid din cauza incapacităţii de a vorbi, băiatul reuşeşte să comunice doar cu tatăl lui, Yakup (Erdal Besikçioglu), şoptindu-i la ureche ceea ce vrea să spună.

Dispariţia tatălui în urma unui tragic accident va acutiza criza comunicării dintre băiat şi cei din jur. Plasat într-un cadru defi nit de tradiţia islamică, filmul conţine subtile aluzii la istoria biblică a tânărului Iosif (Yusuf ) şi a tatălui său, patriarhul Iacov (Yakup). La fel ca în cazul lui Iosif din cartea Geneza, în viaţa micului Yusuf visul este un element de comunicare şi de interpretare a realităţii şi, aşa cum patriarhul Iacov înţelesese că visele lui Iosif puteau să-i devină primejdioase, odată exprimate, şi Yakup înţelege acest lucru, sfătuindu-şi fiul – într-una dintre secvenţele filmului– să nu-şi dezvăluie visele nimănui.

Miere este un film în care natura joacă rolul principal. Coloana sonoră este reconstituită
din cântecul păsărilor, foşnetul pădurii, susurul apelor de munte, trosnetul focului etc., filmul reprezentând o provocare pentru spectatorul grăbit, citadin, neobişnuit cu liniştea sălbăticiei şi cu puritatea nealterată a paradisului pierdut. Aşezat în faţa acestei poezii recitate în limbaj cinematografic, spectatorul are ocazia să-şi testeze inteligenţa reflexivă.

Dialogurile sunt puţine. Regizorul-scenarist nu a ţintit subtilitatea replicilor, ci a permis naturii să regleze nivelul dialogului cu fiinţa umană, la cel mai autentic nivel posibil, dat fiind că factorul uman beneficiază – în cazul de faţă – de inocenţa specifică vârstei copilăriei.

Într-una dintre secvenţele memorabile, Yusuf vede discul lunii reflectat în oglinda apei dintr-un vas. Naiv, băiatul bagă mâinile în apă şi încearcă să scoată luna de acolo, dar luna dispare doar pentru a-şi face apariţia după ce apa se linişteşte. Mesajul Mierii este profund. Armonia cu creaţia lui Dumnezeu poate fi atinsă prin emoţie, prin sensibilitate, prin candoarea proprie copilăriei.

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Florin Bică

Rate it

Previous post

Libertate religioasă

Războaiele religioase și libertatea religioasă: o istorie controversată

Deși astăzi societatea occidentală acceptă în general că libertatea credinţei și a exprimării religioase este un drept înnăscut al omului, această poziţie a apărut numai după secole de intoleranţă și persecuţie religioasă și după secole de ură interreligioasă atât de puternică, încât a generat frecvent războaie de religie. Războaie religioase au fost purtate și în alte zone, desigur, și în alte epoci; cu toate acestea, de la sfârșitul secolului al […]

todayAugust 14, 2021

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%