Teologie

Pantera Neagră, TikTok și democratizarea credinţei

todayJune 19, 2023 2

Background
share close

Am vizionat recent filmul produs de Marvel, „Black Panther: Wakanda Forever” („Pantera Neagră: Wakanda pentru totdeauna”). Universul Marvel este unul în care „zeii” sunt eroi obișnuiţi, iar personajele se confruntă cu supranaturalul – sau cel puţin cu personaje îndepărtate, extraterestre – tot timpul.

Unul dintre personajele principale, Thor, este zeul nordic al tunetului, dar și un extraterestru din rasa asgardienilor, pe baza cărora s-au născut miturile vikingilor. În serialul „Moon Knight” („Cavalerul Lunii”), o întreagă pleiadă de zeităţi egiptene antice traversează spaţiul și timpul, ajungând pe străzile metropolelor moderne Londra și Cairo.

De fapt, poveștile fantastice și puterile supranaturale constituie una dintre cele mai puternice atracţii pentru escapiștii iubitori ai acestui gen. Chiar dacă spiritualitatea nu prea este prezentă în aceste filme, ea poate fi întrezărită în anumite secvenţe.

În povestea Panterei Negre, publicul a văzut câmpia ancestrală, un loc în care eroii pot comunica cu strămoșii lor și pot obţine puteri speciale. Presupunerea că această câmpie strămoșească ar fi un loc real este tratată ca o chestiune de la sine înţeleasă, deși răspunsurile par accesibile doar pentru locuitorii din Wakanda, iar alte rase au propriile lor credinţe despre viaţa de apoi.

Cu toate acestea, în „Wakanda pentru totdeauna”, după dispariţia Panterei Negre originale (regele T’challa, interpretat de actorul Chadwick Boseman, care a murit de cancer în viaţa reală și de o boală misterioasă în film), Shuri, sora lui T’challa, pune la îndoială existenţa câmpiei ancestrale. Oamenii din jurul ei acceptă fără dovezi faptul că acest loc este real, dar, ca om de știinţă, Shuri are explicaţii pentru puterile speciale pe care le obţin eroii. Ba chiar încearcă reproducerea condiţiilor în care sunt dobândite aceste abilităţi neobișnuite. Și de aceea nu crede.

Chiar dacă se luptă cu propriile ei credinţe moștenite, Shuri este fascinată de noua civilizaţie protomayașă, care s-a ridicat cu „eroii”, zeii și poveștile proprii despre începuturi împotriva civilizaţiei sale.

Fără să ofer prea multe spoilere, ceea ce vreau să subliniez este că, până la sfârșitul filmului, Shuri acceptă ritualurile religiei tradiţionale din Wakanda, ba chiar și credinţa tradiţională despre tărâmurile eterne, viaţa de apoi și spiritism.

Experienţa lui Shuri nu este deloc unică și surprinde ceva din zeitgeistul contemporan (spiritul epocii). Presupunerea că, dacă ai știinţă, nu mai ai nevoie și de credinţă este larg întâlnită în cultura populară. Cu toate acestea, credinţa în supranatural și în realităţile spirituale este persistentă și larg răspândită. Nu a dispărut niciodată complet și, în timp ce geniile vor găsi explicaţii pentru ce se întâmplă în spatele acestei realităţi, pentru oamenii simpli religia este inofensivă, utilă chiar, cel puţin câtă vreme nu le-o impun altora. La urma urmei, ce funcţionează în Wakanda nu funcţionează în Asgard, la București sau în Sydney. Cel puţin acesta este mesajul filmelor produse de Marvel.

Avem raportări diferite la supranatural, dar, în cele din urmă, mulţi se regăsesc într-una sau alta din cele două mari categorii: fie credem că există ceva profund, inexplicabil, în sfera spiritualului și că toate credinţele duc, până la urmă, în același loc, fie credem că nu există supranatural, deși credinţa oferă totuși ceva (de la confort la iluminare), așa încât își dovedește utilitatea.

Cu siguranţă, o a treia categorie, aceea în care există credinţa că o religie ar putea fi superioară alteia, pare demodată, la fel cum pare și necesitatea de a căuta și a practica o anumită credinţă în loc de a adera la credinţa cea mai convenabilă, mai apropiată de cultura și de nevoile utilizatorului.

Răspunsul majoritar este, așadar, o religie mixtă – în care alegi bucăţi de spiritualitate care te atrag și te debarasezi de părţile nedorite –, un fel de credinţă care să te ajute în propria ta aventură, în găsirea răspunsurilor la marile întrebări ale vieţii, și care poate să nu funcţioneze în cazul altora. Internetul a făcut posibilă întâlnirea cu oameni care au sisteme de credinţă foarte diferite, chiar dacă algoritmii de pe unele platforme încearcă să te împingă într-o cameră de ecou (spaţiu virtual care este format din indivizi ce îţi împărtășesc convingerile și care elimină adesea punctele de vedere diferite).

În căutarea răspunsurilor

Am fost foarte interesat de unele cercetări recente, efectuate în Australia. Trebuie să menţionez că Australia este considerată o ţară foarte laică, și asta chiar de locuitorii ei. Religia nu este cu adevărat binevenită în spaţiul public, deși mulţi oameni au un sistem de credinţe și anumite forme de spiritualitate. Acest lucru s-ar putea datora trecutului ei (Australia s-a născut dintr-o colonie formată din câteva sute de deţinuţi). Avem o tendinţă anti-instituţională, care se traduce prin faptul că respectăm dreptul fiecăruia de a crede ce îi place, câtă vreme nu vorbește despre credinţa lui. Generaţia Z este deschisă la conţinut spiritual, au conversaţii spirituale, își schimbă credinţele și folosesc internetul ca resursă principală în acest domeniu. Nu deschid ușa unei biserici anume, dar caută influenceri pe platforme precum TikTok.

„S-ar putea să creadă în toate sau în doar câteva dintre aceste idei – o parte a atracţiei exercitate de spiritualitate pe internet este dată de libertatea de a alege –, dar mai mult decât orice, ei cred în importanţa de a menţine mintea deschisă la orice altceva ar putea exista.”

Aceasta este o afirmaţie în care religiile tradiţionale ar putea să întrevadă o oportunitate – faptul că oamenii sunt iarăși deschiși la oferta lor, la viziunea despre lume modelată de ele.

„Internetul oferă răspunsuri nesfârșite la acest fel de întrebări, în parte datorită modului în care funcţionează. TikTok, de exemplu, le arată utilizatorilor tot mai mult conţinut pe subiecte de care au fost interesaţi în trecut. Pentru că videoclipurile de pe TikTok sunt foarte scurte – durata maximă este de trei minute, dar adesea durează mult mai puţin –, spectatorii pot urmări 100 de videoclipuri în același interval de timp în care ar putea viziona un singur videoclip pe YouTube. Și, firește, viteza cu care se deplasează o idee se corelează cu simplificarea ei: o idee incitantă sau provocatoare îl poate atrage pe cineva, dar nu îl va reţine suficient de mult timp pentru a-l ajuta să o înţeleagă pe deplin.”

Oamenii găsesc o ofertă abundentă de credinţe și idei pe internet. Unii rezonează cu ele pentru că par adevărate sau tratează probleme la care ei caută răspuns.

Sunt ușor de adoptat, de repetat și de crezut, dar pericolul este că nu rezistă întotdeauna verificării: „Aceste platforme de social media pot capta atenţia, dar este discutabil dacă ele pot susţine în timp dezbateri teologice complicate sau reflecţii religioase.”

Unele dintre comunităţile și interacţiunile construite pe aceste platforme sunt importante într-o lume din ce în ce mai deconectată: „TikTok promovează comunitatea. […] La prima vedere, platforma pare să găzduiască doar conţinut consumat pasiv. Însă secţiunile de comentarii dezvăluie că videoclipurile servesc uneori ca rampe de lansare către conversaţii și interacţiuni mai profunde sau către modul în care este trăită credinţa în viaţa reală.”

Cu toate acestea, pe internet circulă tot felul de credinţe. Când oricine poate fi un guru sau un maestru, chiar și tineri adolescenţi fără experienţă de viaţă, unele credinţe pot fi chiar primejdioase. Am asistat la proliferarea unor idei periculoase în ultimii ani, inclusiv a războaielor de dezinformare și propagandă.

Evident, oamenii gravitează către credinţele cu care rezonează, care par adevărate sau care le oferă răspunsurile de care au nevoie. Și atât de mulţi își selectează credinţele din această ofertă foarte bogată pentru că este confortabil să aleagă ce își doresc. Cu toate acestea, există pericole ascunse în această abordare.

În trecut, ideile erau verificate și triate în universităţi și în manuale. Trebuia să depui efort și să cercetezi ceea ce susţii pentru a fi luat în serios. Acum însă trăim într-o perioadă de democratizare a ideilor.

O căutare logică

Să inventariem câteva motive pentru care e de dorit să căutăm o viziune solidă asupra lumii și să ne asigurăm că este consecventă intern, logică și utilă pentru noi înșine și pentru lume.

În primul rând, probabilitatea ca în univers să existe un adevăr moral absolut este ridicată. Nu putem sugera că toate standardele ţin de cultură atunci când detestăm aproape la scară universală practici precum sacrificiul copiilor. Iar dacă acest adevăr absolut există, ar trebui să încercăm să-l descoperim. Am lăsat în urmă filozofia postmodernă, care pretinde că nu există adevăr sau că tot adevărul este relativ, și am îmbrăţișat mai degrabă ideea că există mai multe adevăruri. Dacă există multe adevăruri, atunci trebuie să existe și un adevăr suprem.

Am întâlnit cândva un vorbitor care a comparat într-un mod foarte convingător religiile pentru a-și convinge publicul că există un avantaj al uneia faţă de celelalte. Originar din India, aproape de locul de naștere al hinduismului și al budismului și familiarizat cu islamul, el a fost, timp de 20 de ani, într-o căutare continuă a religiei celei mai bune. Pentru ca dezvăluirea să fie completă, voi spune că el era creștin (așa cum sunt și eu), așa că, în mod firesc, am găsit raţionamentul său convingător. Nu voi expune argumentele lui aici. Cu toate acestea, el sugera foarte respectuos ca fiecare persoană să facă propria sa comparaţie. Ceea ce este evident e faptul că nu poţi păstra la un loc toate aceste credinţe sau filozofii, după cum nu poţi accepta unele părţi și respinge altele. Aceste religii sunt diametral opuse.

Vipere și capcane

O premisă importantă de la care să plecăm în căutarea noastră este aceasta: dacă există o forţă sau o putere în lume care se implică în viaţa de pe această planetă, atunci rezultă că ar putea exista și falsificări sau imitaţii ale lucrurilor reale. Am văzut zilele trecute un clip fascinant cu o viperă-cu-corn, a cărei coadă seamănă cu un păianjen. Vipera are niște mici spini care dau impresia unui păianjen, iar atunci când își flutură coada, atrage păsările care caută un deliciu și se trezesc, în schimb, mușcate de șarpe. E un joc mortal pe care-l poţi întâlni și pe tărâm spiritual. Nu toate ideologiile au colţi ascunși la capătul lor, dar uneori, la finalul unui videoclip de 30 de secunde, nu știm ce vom primi cu adevărat.

Dumnezeul pe care îl urmăm determină modul în care arătăm și ne comportăm.

Chiar și cei care pretind că nu cred și nu urmează un dumnezeu se închină sau acordă prioritate unui lucru din viaţa lor. Poate fi vorba de familie, muncă, aspectul fizic, bani sau putere. Orice ideologie pe care o urmăm se va reflecta în comportament, în modul în care îi tratăm pe ceilalţi sau în ierarhia priorităţilor pe care o stabilim. Ne place ce vedem când privim la roadele credinţei noastre?

În timp ce mulţi dintre noi caută doar să se descurce – să trăiască o viaţă confortabilă, care se rezumă la căutarea plăcerilor și a experienţelor –, uneori acest lucru nu este suficient. Cu toţii îmbătrânim, cu toţii ne confruntăm cu pierderi neașteptate. Ce te va mângâia și îţi va aduce speranţă în acele zile dificile?

În societatea noastră modernă, suntem în pericol doar să adoptăm ideile pentru care alţii au luptat și să le respectăm parţial. Este posibil să nu înţelegem pe deplin rezultatele ideilor pe care le-am adoptat și, atunci când apar provocări dificile, este posibil să renunţăm la toate ideile pe care le-am găsit pe parcurs. Dar ce ne susţine atunci, ce ne dă speranţă? De unde ne vine convingerea? Mulţi celebrează „libertăţile” societăţii moderne, dar, așa cum subliniază texte precum Împăratul muștelor și o multitudine de filme postapocaliptice, dezastrul aduce adesea anarhie și lipsă de convingeri.

Calea

În calitate de creștin, aleg să urmez învăţăturile lui Iisus.

Când ne uităm la Roma antică, găsim un imperiu care îngloba zeii popoarelor și ai teritoriilor cucerite pentru a înfiinţa un panteon de fiinţe supranaturale pe care oamenii le puteau invoca pentru orice cauză. Ei puteau urma una sau mai multe zeităţi care i-ar fi putut ajuta. În acest pluralism cultural a pășit Iisus.

Este convingător faptul că diverșii lideri ai unor secte și religii din acea vreme nu mai există astăzi. Dar adepţii lui Iisus nu au dispărut, și astăzi există 2,3 miliarde de creștini în lume. Trebuie să ne întrebăm ce a fost atât de convingător în mesajul sau în viaţa Sa, încât atât de mulţi Îl urmează.

Nu mă ghidez după fluctuaţia dorinţelor și a nevoilor mele, ci după mii de ani de practică religioasă centrată în jurul speranţei într-o lume mai bună care va veni, în jurul imperativului de a-i sluji și a-i iubi pe ceilalţi pentru a face lumea mai bună și în jurul credinţei că puterea supremă și forţa creatoare din univers mă cunoaște și are grijă de mine. Aleg să fiu parte dintr-o comunitate care poate oferi dragoste, prietenie, responsabilitate și oportunităţi de a sluji. Aleg ceva mai mare decât mine. Găsesc convingere, certitudine chiar, și un mod de viaţă logic, care dă putere.

Îţi doresc succes în propria aventură, în timp ce cauţi răspunsurile la aceste întrebări mari. Te provoc să vezi cum Iisus Se ridică deasupra altor religii și filozofii ale lumii. La urma urmei, El ne îndeamnă să căutăm și ne promite că vom găsi.

Jarrod Stackelroth caută să descopere, într-o lume în care oricine poate pretinde autoritate spirituală, dacă putem vorbi de repere sigure și de termeni valizi de comparaţie care să ne permită să alegem o religie în care să credem cu convingere.

Te-ar putea interesa și:

TikTok Amprenta digitală vizibilă pe conturile noastre de social media

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Jarrod Stackelroth

Rate it

Previous post

Apocalipsa

Miracole sau superstiţii? Un răspuns la antisupranaturalism

Până la Iluminism, ideea că miracolele relatate pe paginile Bibliei s-au întâmplat așa cum le-au descris scriitorii sacri era acceptată pe scară largă. Odată cu raţionalismul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, s-a dezvoltat teoria alternativă că miracolele nu sunt posibile în metafizica naturalistă.  Cercetarea academică a transformat această perspectivă într-o premisă fundamentală pe care și-o asumă, de cele mai multe ori, a priori. Acest articol are drept scop să […]

todayJune 17, 2023 3

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%
https://upm.fatek.unkhair.ac.id/include/slotgacorhariini/ https://baa.akfarsurabaya.ac.id/inc/-/slotgacorhariini/ https://marumanfiore.xsrv.jp/