Iisus

Rabinul care (nu a fost rabin) nu va fi niciodata uitat

todayOctober 16, 2021 2

Background
share close

În condiţiile în care nimeni nu putea deveni cărturar fără pregătire formală, este cu adevărat remarcabil că, deși lipsit de educaţie formală, Iisus a fost totuși recunoscut ca „Rabbi“ (Marcu 12:14 cf Ioan 3:2)[1].

Evanghelia lui Ioan sugerează că Iisus nu a beneficiat niciodată de educaţie formală în școlile rabinice (Ioan 7:15). Cu toate acestea, Îl descoperim scriind, citind, dezbătând cu fariseii și cărturarii, ceea ce ne sugerează că fusese instruit de părinţii Săi. În mai mult de 40 de pasaje, evangheliile Îl numesc pe Iisus învăţător[2]. De obicei, titlul este folosit ca formulă de adresare de către cei care veneau să discute cu Iisus, dar, în unele pasaje, Iisus Se identifică pe Sine cu acest titlu (Matei 23:8 cf Matei 10:24-25; Ioan 13:13-14). Învăţarea (sau predicarea) a fost una dintre cele mai pregnante componente ale misiunii de trei ani și jumătate a lui Iisus.

Asemănări între Iisus și cărturari

Robert Stein[3] rezumă astfel asemănările dintre Iisus și cărturari: Iisus a proclamat legea divină așa cum făceau alţi învăţători (Marcu 12: 28-34), a predat în sinagogi (Marcu 1: 21-28, 39 ; 3: 1-6; 6: 1-6), a fost urmat de discipoli (Marcu 1: 16-20; 3: 13-19 cf. Ioan 1: 35-51), a dezbătut cu alţi cărturari conform manierei în care aceștia dezbăteau și sub aceeași autoritate oferită de Scripturi (Marcu 7: 5; 11: 27-33; 12: 13-17, 18-27), a fost provocat să se implice în litigii legale de care se ocupau în mod firesc cărturarii (Marcu 12: 13-17; Luca 12: 13-15; cf. Ioan 8: 1-11), a stat jos în timp ce îi învăţa pe alţii, conform obiceiului cărturarilor (Matei 5: 1 cf. și Luca 2:46; Marcu 4: 1; 9:35; Luca 4:20), și-a susţinut învăţătura cu Scriptura (Matei 12:40; 18:16; Marcu 2: 25-26; 4:12; 10: 6-8, 19; 12:26, ​​29-31, 36), a folosit tehnici poetico-didactice pentru a-i ajuta pe ucenici să reţină învăţăturile Sale.

Deosebiri între Iisus și cărturari

În ciuda acestor similitudini, atunci când cititorul intră în contact cu evangheliile, impresia imediată este că accentul natural cade mai degrabă pe diferenţele, decât pe asemănările dintre Iisus și cărturari.

În primul rând, mulţi au observat că asocierea lui Iisus cu femeile și copiii sau cu vameșii și păcătoșii era extrem de neobișnuită pentru un cărturar oficial (Matei 11: 16-19; Marcu 2: 14-17; 10: 13-16; Luca 7:39; 15: 1-2).[4]

În al doilea rând, în Marcu 1:17, cuvintele lui Iisus sugerează că Și-a recrutat discipolii și că acest lucru nu ar fi fost făcut de un cărturar[5].

În al treilea rând, „în mod normal, un elev (talmid) era un discipol al tradiţiei învăţătorului său, dar ucenicii lui Iisus au fost exact ceea ce spun cuvintele – discipoli ai lui Iisus. Mesajul lor nu consta doar în cuvintele lui Iisus…, ci mesajul lor consta și din persoana învăţătorului lor“.[6]

În cele din urmă, deși, asemenea rabinilor, Iisus a învăţat și în sinagogi, originalitatea Lui se vede în faptul că a învăţat și în zonele rurale, în câmp deschis sau pe malul lacului.

Cea mai importantă deosebire, însă, rezidă în dezinteresul lui Iisus faţă de câștigarea notorietăţii prin învăţăturile Sale sau faţă de căutarea discursului perfect. Iisus nu venise să ofere discursuri perfecte, ci să Se ofere pe Sine, ca soluţie pentru problemele oamenilor. El venise pentru a fi Cuvântul, nu pentru a-L rosti.

Din această perspectivă, învăţăturile lui Iisus sunt doar incidentale în raport cu marele Său obiectiv. Aceasta explică de ce oamenii percepeau o mare diferenţă între simplitatea cuvintelor lui Iisus și caracterul complicat al învăţăturilor rabinice.

„Chiar și în cazul celor mai transparente chestiuni, abordarea lor (a rabinilor, n.red.) se baza pe definiţii și distincţii subtile, pe enumerarea opiniilor diferite cu privire la detaliile infime și pe enumerarea celor mai improbabile ipoteze.“[7] În schimb, Iisus avea o abilitate deosebită de a Se concentra întotdeauna pe aspectul central, pe miezul problemei (Matei 12:30; Marcu 9:40), fără a fi preocupat să stabilească cadre și principii teoretice pentru discuţie.

Discursul lui Iisus

Iisus a folosit un număr semnificativ de figuri de stil: exagerarea (tăierea mâinii sau scoaterea ochiului din Matei 5:29; întoarcerea obrazului sau parcurgerea milei suplimentare atunci când ești abuzat – Matei 5:38-41), hiperbola (ţânţarul și cămila din Matei 23:34, bârna din ochi – Matei 7:3-5; mutarea munţilor din Matei 17:20; iertarea de 490 de ori din Matei 18:22; cutreierarea pământului și a mării din Matei 23:15), comparaţia („vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor“ – Matei 10:16), metafora („voi sunteţi sarea pământului“ – Matei 5:13), ghicitoarea („voi strica Templul acesta, făcut de mâini omenești, și în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mâini omenești“ – Marcu 14:58), metonimia (sabia din Matei 10:34 reprezenta războiul), paradoxul („oricare va vrea să fie cel mai mare între voi să fie slujitorul vostru“ – Marcu 10:43), ironia („faţa cerului știţi s-o deosebiţi, și semnele vremurilor nu le puteţi deosebi?“ – Matei 16:3) sau jocul de cuvinte („tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea“ – Matei 16:18).

Modul în care Iisus a folosit întrebările și pildele, alături de figurile de stil enumerate deja, este caracteristic comunicării semitice. De aceea, semnificaţia lor este cel mai bine înţeleasă dacă este evaluată în context ebraic, așa cum încearcă să facă articolele din această ediţie a revistei Semnele timpului.

În ceea ce privește pildele, putem distinge patru intenţii cu care acestea sunt folosite de Iisus. Mai întâi, Iisus folosește pilde uneori pentru a-Și ascunde mesajul în anumite situaţii, din pricina spionilor sau a audienţei ostile (Marcu 4:10-12).

A doua intenţie este opusă celei dintâi – adesea, Iisus folosește pildele pentru a-Și revela mesajul și pentru a crea o impresie durabilă asupra publicului.

A treia intenţie a lui Iisus poate fi înţeleasă cel mai bine prin comparaţie cu pilda vechi testamentară spusă de profetul Natan lui David, în timpul căreia David ajunge practic să-și dea singur sentinţa de vinovăţie (2 Samuel 12:1-14). Astfel, multe dintre pildele lui Iisus transmit mesaje nepopulare într-o manieră care nu stârnește împotrivire sau rezistenţă.

În al patrulea rând, pildele lui Iisus subliniază importanţa lumii naturale în înţelegerea analogică a naturii spirituale a Împărăţiei lui Dumnezeu. În sumar, parabolele revelau mesajul lui Dumnezeu celor doritori să-l înţeleagă și-l ascundeau de cei cu motive sau intenţii necurate.

Unicitatea lui Iisus

Astfel, deși după unii autori Iisus a folosit în proporţie covârșitoare[8] imagini comune cu cele folosite de profeţii și autorii sapienţiali ai Vechiului Testament sau de rabini, totuși modul în care Iisus a inclus și a folosit aceste imagini în mesajul Său este profund original, pentru că El nu reconvertea imagini cunoscute, ci dezvăluia înţelesuri originale, pierdute din vedere pe parcursul istoriei.

Iisus restaura înţelesul unor concepte vechi, în acord cu revelaţia de Sine a lui Dumnezeu.

Astfel, Iisus nu a folosit mecanic, ci creativ, metodele de învăţare din timpul Său (proverbele, răspunsul la întrebare cu o contraîntrebare, vorbirea figurată, pildele etc.) și tocmai de aceea oamenii simţeau unicitatea lui Iisus („Niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acesta“ – Ioan 7:46).

Experienţa spirituală specială a lui Iisus, pe care o descriu Evangheliile, este cu siguranţă o sursă a unicităţii discursului Său. Astfel, cuvintele Sale erau chiar „cuvintele lui Dumnezeu“ (Ioan 3:34; 7:16; 8:26, 28; 12:49-50; 14:10, 24; 17:8), despre care El Însuși a mărturisit: „Cuvintele Mele nu vor trece“ (Matei 24:35; Marcu 13:31; Luca 21:33). Această experienţă spirituală I-a asigurat lui Iisus o înţelegere a Scripturii care uimea audienţa (Matei 17:24-27; 22:18; Ioan 2:24-25; 4:10; 6:15, 64, 70-71). De aceea, și rezultatul cuvintelor Sale, dintre care unele sunt văzute ca dificile sau criptice, a fost incomparabil cu cel produs de cuvintele cărturarilor.

Iisus, întâlnirea dintre două lumi

Citește și: Iisus, întâlnirea dintre două lumi

Norel Iacob arată că Iisus Hristos a fost simultan un veritabil iudeu între iudei, dar și un învăţător unic, ale cărui cuvinte sunt întotdeauna alese cu grijă, universal valabile, memorabile și revelatoare.

„Cărturarii nu erau numai lideri religioși, ci și autorităţi civile. Fiind experţi în drept, au fost avocaţii și judecătorii ţării. Reprezentau, probabil, cea mai importantă castă din ţară. Cărturarul era ghidul oficial al vieţii religioase și seculare a iudaismului. De aceea, accesul în acest oficiu era foarte restrictiv și nimeni nu putea deveni cărturar fără pregătire în școlile rabinice. Vezi detalii în Harvie Brandscomb, The Teachings of Jesus, Cokesbury Press, Nashville, 1931, p. 89-90.”

„Roy B. Zuck a identificat 46 de versete, în timp ce Robert Stein numără 45, iar Vincent Taylor doar 42. Pentru o statistică amănunţită vezi Roy B. Zuck, Teaching as Jesus taught, Grand Rapids, Baker Books, Michigan, 1998, p. 23-44.”

„Robert H. Stein, The Method and the Message of Jesus’ Teachings, The Westminster Press, Philadelphia, 1978, p. 1-2.”

„Într-o asemenea măsură încât s-ar putea spune că Iisus a fost primul evreu care a acceptat vreodată o femeie care să se asocieze cu El într-un mod similar cu ucenicia.”

„Ben Witherington, Cristology of Jesus, Fortress Press, Minneapolis, 1990, p. 129.”

„Robert Stein, op. cit., p. 2.”

„Maurice Goguel, Jesus and the Origins of Christianity, Harper & Row, New York, 1960, p. 283.”

„Marvin Wilson, Our Father Abraham, Grand Rapids, William B. Eerdmans Publishing Company, Michigan, 1992, p. 40.”

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Norel Iacob

Rate it

Previous post

Depresie

Animalele de companie, ajutoare vii pentru o viaţă mai bună

Întotdeauna mi-au plăcut animalele de companie, dar de la distanţă. Crescută de o mamă convinsă că necuvântătoarele nu au ce căuta sub același acoperiș cu omul, am împrumutat o părere asemănătoare, de la care nu am făcut rabat mulţi ani de zile, în ciuda celor ce încercau să îmi demonstreze contrariul. Recent, însă, am cedat rugăminţilor de a adopta o pisică. Astfel că, anterior marelui eveniment, am străbătut în lung […]

todayOctober 15, 2021 1

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%