Iad

Râsul, calea spre o sănătate mai bună și o viață fericită

todaySeptember 5, 2023 4

Background
share close

Ne naștem echipaţi pentru a râde. Bebelușii încep să râdă pe la vârsta de 3 luni – cu mult înainte de a vorbi.

În urma studiilor efectuate pe un lot de 1 500 de părinţi provenind din 62 de ţări, cercetătorul britanic Caspar Addyman a descoperit ce îi amuză pe bebeluși: „Printre candidaţii la titlul de cel mai amuzant joc s-au numărat emiterea de zgomote caraghioase sau jocul cu păpușile/marionetele. Totuși, campionul absolut a fost, în diferite ţări, simpaticul joc cucu-bau.”

De ce râd bebelușii mai mult atunci când adulţii se prind în acest joc decât la vederea grimaselor amuzante sau la auzul sunetelor caraghioase? „Dacă aș folosi un singur cuvânt pentru a răspunde, acesta ar fi «oamenii». Dacă aș folosi două cuvinte, atunci răspunsul este «atenţia adultului», sau «conexiunea umană»”, spune Addyman, subliniind că, în comparaţie cu alte jocuri, acesta este „interacţiune socială pură, implicând contact vizual și legătură cu copilul”.

Momentul-cheie al jocului este acela în care „reluăm contactul vizual cu el, continuarea jocului producând încântare și râsete”, punctează cercetătorul, care sugerează că râsul bebelușilor este modul lor de a conversa cu noi și de a ne recompensa pentru atenţia pe care le-o acordăm.

Beneficiile râsului

„Râsul este unul dintre cele mai bune instrumente de care dispunem pentru a face faţă stresului, iar știinţa susţine acest lucru”, afirmă David DiSalvo, autorul cărţii What Makes Your Brain Happy and Why You Should Do the Opposite(„Ce îţi face creierul fericit și motivul pentru care ar trebui să faci exact opusul”). Comparând o doză de râs cu un medicament foarte puternic (dar remarcând, de asemenea, contagiozitatea acestuia), DiSalvo enumeră în articolul din Forbes citat mai sus șase beneficii majore ale râsului pentru sănătatea noastră:

Râsul eliberează endorfine. Acestea sunt „substanţe chimice «făcute în casă», care ne ajută să ne simţim mai bine prin acţiunea lor asupra receptorilor opioizi”. Termenul „opioid” indică faptul că opioidele, o clasă de droguri puternice, din care face parte și heroina, se leagă de receptorii opioizi. Acest lucru sugerează că „râsul induce un gen de euforie nu foarte diferit de cel provocat de un narcotic (doar că dispar dezavantajele evidente ale folosirii narcoticului)”.

Râsul este un liant social. Efectul pe care îl are eliberarea de endorfine „explică de ce râsul social este atât de contagios. Această descărcare de endorfine la nivelul grupului promovează un sentiment de unitate și de siguranţă.” Totul devine un „joc de domino cu endorfine”, pe măsură ce creierul fiecărei persoane din grup devine un „transmiţător de reacţii care declanșează o stare de bine în creierul celorlalţi prin intermediul râsetelor”. Acesta este motivul pentru care adesea izbucnim în râs fără să știm motivul pentru care râd cei din jurul nostru.

Râsul stimulează conectivitatea creierului. Este vorba de o „conectivitate riguroasă între regiunile creierului, care se activează atunci când auzim oameni râzând, deoarece creierul nostru lucrează pentru a descifra tipul de comunicare transmisă prin râs”.

Râsul este esenţial pentru relaţii. Femeile apreciază de obicei simţul umorului, considerând că aceasta este o trăsătură foarte importantă la un potenţial partener. Bărbaţii se simt mai atrași de femeile care râd (la glumele lor) mai mult decât de cele mai sobre. „Nu este nicio surpriză, așadar, că acele cupluri care râd împreună spun că relaţia lor este superioară din punct de vedere calitativ”, subliniază DiSalvo.

Râsul are un efect antidepresiv. În timpul unei reprize de râs, este activată eliberarea de serotonină. Este vorba de „același neurotransmiţător din creier care este stimulat de cele mai folosite antidepresive, ISRS[1]”. Se pare că vechea zicală: „Râsul este cel mai bun medicament” are doza ei de adevăr în domeniul sănătăţii mintale – cel puţin atunci când este vorba de contracararea emoţiilor negative din viaţa cotidiană.

Râsul ne protejează sănătatea inimii. „Râsul are un efect antiinflamator, protejând vasele de sânge și mușchii inimii de efectele nocive ale bolilor cardiovasculare. […] Episoadele regulate de râs zdravăn ar trebui probabil să facă parte din orice program de prevenire a bolilor de inimă”, afirmă DiSalvo, conturând astfel o nouă semnificaţie a beneficiilor râsului sănătos.

Cei care râd împreună rămân împreună

Cercetătoarea Laura Kurtz este unul dintre puţinii oameni de știinţă care au analizat rolul râsului în cadrul unei relaţii, iar studiul ei a arătat că râsul împreună are avantaje majore comparative cu râsul de unul singur.

„Există ceva unic în râsul împărtășit în cadrul unei relaţii. Nu este suficient să râzi în prezenţa partenerului tău, ci doar momentele în care partenerii râd împreună par să conteze cu adevărat”, susţine Kurtz. În cadrul studiilor ei, efectuate pe un lot de 77 de cupluri heterosexuale, cercetătoarea a descoperit că, din cele 1 399 de momente vesele dintr-un cuplu, doar în 256 partenerii au râs împreună. Partenerii din cuplurile care s-au amuzat împreună au raportat că s-au simţit mai aproape de partener și mai susţinuţi de acesta în comparaţie cu cei care nu au savurat porţii de râs împreună.

Studiul a reliefat un detaliu surprinzător: atunci când bărbaţii au râs, șansele de a transforma momentele de amuzament individual în unele de cuplu au fost mai ridicate, fapt care sugerează că partenerii de sex masculin joacă un rol important în clădirea unei relaţii pline de veselie.

Râsul prefăcut, forţat, nu va îmbunătăţi calitatea unei relaţii, avertizează Kurtz: „Tindem să detectăm destul de bine râsul autentic de cel fals, așa că nu am vrea să părem nesinceri. Mai degrabă, sugerez să creăm ocazii în care să râdem sănătos împreună cu partenerul nostru, iar, dacă ești bărbat, să renunţi la filmele de acţiune în favoarea filmelor comice. Dacă faci o prioritate din a găsi momente de amuzament în cuplu, cred că există șanse ridicate ca și comportamentul partenerilor să înregistreze schimbări pozitive.”

Ești pregătit pentru râs?

Psihologa Freda Gonot-Schoupinsky a căutat metode de a le prescrie cu succes momente de amuzament persoanelor care au nevoie de mai multe doze de râs, dar a descoperit că acest demers este dificil. „Pare o idee bună să le recomanzi oamenilor să vizioneze 20-30 de minute pe zi filme de comedie, dar s-ar putea ca ea să nu fie fezabilă. Sau s-ar putea ca oamenii să nu reușească să râdă”, spune psihologa.

Se știe că un singur minut de râs poate îmbunătăţi dispoziţia, așadar, pornind de la acest fapt, Gonot-Schoupinsky a venit cu ideea de „laughie”, reprezentând „o modalitate rapidă și ușoară pentru comunitatea medicală de a prescrie râsul”.

Un laughie este ca un selfie, doar că înregistrăm pe smartphone un videoclip de un minut în care râdem și pe care îl putem viziona ori de câte ori simţim nevoia de o porţie de râs. Chiar dacă ideea poate părea ridicolă, un studiu a arătat că trei reprize de râs pe zi, timp de șapte zile, au crescut cu 16% starea de bine a adulţilor sănătoși și au avut efecte benefice asupra somnului. „Râzi de viaţă, râzi de problemele pe care le ai – e ca și cum ai merge la o sală de sport pentru suflet”, a spus unul dintre participanţii la studiu.

„Râsul este, în esenţa lui, o activitate socială: avem de 30 de ori mai multe șanse să râdem în compania altora decât atunci când suntem singuri. Dar poţi să râzi și când ești singur și să fructifici astfel beneficiile acestei activităţi – trebuie doar să te obișnuiești cu ideea”, punctează Gonot-Schoupinsky.

Râsul poate îmbunătăţi memoria

Am început articolul cu câteva observaţii despre râsetele bebelușilor. La celălalt capăt al spectrului, pe măsură ce îmbătrânim, are loc o pierdere naturală a memoriei. Sau poate că ar trebui să o numim pierderea capacităţii de evocare a amintirilor, deoarece adesea „știm”, dar nu ne putem aminti ce știm. Râsul ne vine în ajutor și aici, arată un studiu al unor cercetători americani de la Universitatea din Loma Linda.

Studiul a fost efectuat pe două grupuri de vârstnici sănătoși, care au fost supuși unui test simplu. Participanţilor din primul grup li s-a cerut să urmărească 20 de minute un film amuzant (din două care le-au fost puse la dispoziţie), în timp ce vârstnicii din al doilea grup s-au relaxat în acest interval – fără să doarmă, să citească sau să poarte conversaţii la telefon.

Ulterior, membrii ambelor grupuri au fost supuși unor teste care le-au evaluat memoria de scurtă durată, capacitatea de învăţare și memoria vizuală. Cei care urmăriseră un film amuzant înainte au obţinut un scor mai bun la toate testele.

Acest rezultat se datorează râsului, care ajută la atenuarea stresului și la diminuarea nivelului de cortizol, au sugerat cercetătorii de la Universitatea din Loma Linda. Aceștia recomandă ca umorul să devină parte din „programele care sprijină starea de bine holistică a adulţilor în vârstă” și din terapiile folosite în cazul pacienţilor cu dificultăţi de memorie asociate vârstei.

Ne naștem pregătiţi să râdem, iar râsul rămâne o piesă importantă a unei vieţi cu adevărat sănătoase în fiecare etapă a existenţei noastre, până la ultima respiraţie.

Bruce Manners explorează efectele uimitor de benefice pe care le are asupra sănătăţii una dintre cele mai comune reacţii umane – râsul. El prezintă idei simple și ingenioase pentru a integra mai mult râsul sănătos în vieţile noastre.

„ISRS = inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei.”

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Bruce Manners

Rate it

Previous post

Cultură

Oamenii de astăzi | Vulnerabilitatea care nu trebuie uitată

Oamenii care nu ar da niciodată un pumn altcuiva au, de obicei, o puternică prejudecată – consideră că ar recunoaște imediat individul periculos, inteligenţa criminală, mincinosul fără scrupule, infractorul, dictatorul, torţionarul, călăul etc. Cădem adesea în capcana de a crede că orice deviaţie sau aberaţie comportamentală lasă urme vizibile și, în aceste condiţii, ironic, disimularea practicată de indivizii a căror morală e suprimată de instincte demonice devine mai eficientă tocmai […]

todaySeptember 4, 2023

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%
https://upm.fatek.unkhair.ac.id/include/slotgacorhariini/ https://baa.akfarsurabaya.ac.id/inc/-/slotgacorhariini/ https://marumanfiore.xsrv.jp/