Afganistan

Se pregătește în Afganistan o pepinieră a terorismului internaţional?

todayAugust 30, 2021

Background
share close

Ofensiva talibanilor și noua lor ascensiune la putere în Afganistan constituie o situaţie nouă pentru comunitatea internaţională și fiecare actor internaţional vrea să știe cum să se poziţioneze în această nouă schemă și dinamică de forţe.

Dublul atac cu bombă petrecut în apropierea aeroportului din Kabul, dar și faptul că regimul taliban este unul extremist îi fac pe mulţi să se întrebe dacă Afganistanul devine un exportator de terorism la nivel internaţional. Va găzdui Afganistanul mișcări teroriste și va deveni baza de antrenament pentru organizaţii teroriste?

Afganistan – situaţia acum

Regimul de jure al Afganistanului, cel al președintelui Ashraf Ghani, care este pro-occidental, a fost puternic contestat la ultimele alegeri, iar în prezent nu mai este efectiv în teren. Regimul de facto este cel impus de talibani, adepţi ai Pashtunwali.

Pashtunwali este un cod de conduită a triburilor pashto care precedă islamul în regiunile Afganistanului. Este influenţat puternic de wahabism până într-acolo încât se poate confunda cu acesta, însă, dacă cele două credinţe intră în conflict, adepţii Pashtunwali vor considera codul ca având o valoare morală superioară islamului.

„Taliban” este un termen generic ce desemnează o multitudine de triburi, inclusiv din interiorul comunităţii pashto, triburi care cooperează unele cu altele doar în cazuri de invazie externă, triburi care de cele mai multe ori sunt în conflict unele cu altele. Talibanii sunt organizaţi într-o societate tribală, puternic ierarhizată și alcătuită din clanuri, triburi și subtriburi. Structura organizatorică a comunităţii talibanilor este modelată după un tipar arhaic fundamentat pe baze etnice, religioase și politice.

Un cuib al terorismului, în Afganistan?

Pe fondul preluării puterii politice în Afganistan de către gruparea talibană, apare firesc întrebarea dacă Afganistanul ar putea deveni un spaţiu care va permite dezvoltarea terorismului extremist. Răspunsul la această întrebare trebuie analizat din mai multe puncte de vedere.

Teroriști – pentru cine?

În primul rând, atunci când vorbim de ameninţare teroristă, ar trebui să avem în minte din perspectiva cărui actor politic sau entitate politică este valabilă o astfel de ameninţare. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că terorismul este înainte de toate un construct juridic sau politic ce poate avea nuanţe diferite pentru entităţi diferite. Astfel, mișcarea talibană ar putea reprezenta un potenţial de coagulare a unei ameninţări teroriste pentru Occident sau acţiunile talibanilor din ultimele zile ar putea fi interpretate în cheia luptei pentru eliberare naţională de către unii actori politici (spre exemplu din Pakistan).

Talibanii nu sunt o entitate omogenă

Pe de altă parte, având în vedere structura tribală a grupării talibane, trebuie să știm că unele facţiuni care alcătuiesc această grupare sunt catalogate în numeroase state ca grupări teroriste, în timp ce alte facţiuni ale grupării talibane sunt considerate elemente ale unei mișcări politice cu pretenţii valide de reprezentare politică la nivelul statului afgan. În acest context putem cădea foarte ușor în capcana generalizării, considerând gruparea talibană o entitate omogenă din punct de vedere etnic și politic. Dar o astfel de evaluare ar fi simplistă și greșită.

De pildă, în timp ce liderul suprem al mișcării talibane, Hibatullah Akhundzada, este posibil să fie acceptat ca lider al Afganistanului și nu figurează în prezent pe nicio listă a terorismului internaţional, alte grupări care alcătuiesc mișcarea mai largă a talibanilor sunt într-o situaţie diferită.

Reţeaua Haqqani, una dintre cele mai cunoscute facţiuni ale grupării talibane și care va avea, cel mai probabil, reprezentanţi care vor ocupa posturi ministeriale în viitorul regim condus de talibani, este desemnată organizaţie teroristă inclusiv de Pakistan, un stat cunoscut pentru sprijinul pe care l-a acordat talibanilor în perioada în care aceștia au fost în exil. Dar și anterior. De altfel, majoritatea statelor occidentale, SUA și ONU, consideră reţeaua Haqqani o organizaţie teroristă.

În acest context, apare din nou întrebarea dacă avem de-a face cu emergenţa unei ameninţări teroriste pe acest nou fundal politic. Răspunsul la această întrebare este: „depinde”. În situaţia specifică a Afganistanului, am putea avea o discuţie cu privire la existenţa unei forme de terorism statal. Aceasta doar în cazul în care vor exista dovezi ale violenţelor comise de membri ai reţelei Haqqani asupra cetăţenilor afgani. Pe de altă parte, reţeaua Haqqani, dar și întreaga mișcarea talibană au obiective politice naţionaliste sau cel mult regionale. Acţiunile lor cel mai probabil nu vor ajunge pe teritoriul niciunui stat occidental. Rămâne de văzut felul în care comunitatea internaţională va alege să catalogheze acţiunile, dar și obiectivele viitorului regim de la Kabul.

Afganistan

Relaţia talibanilor cu alte grupări extremiste

O a treia dimensiune a răspunsului la întrebarea de mai sus este apropierea dintre talibani, celelalte grupări care alcătuiesc mișcarea talibană și sunt catalogate ca organizaţii teroriste (Tehrik-i-Taliban Pakistan, reţeaua Haqqani), pe de o parte, și Al-Qaeda, pe de altă parte. Este important de reţinut aici că, de-a lungul istoriei, Al-Qaeda a avut o relaţie apropiată cu talibanii.

Al-Qaeda

Cu toate că originile ideologice ale Al-Qaeda sunt mai vechi decât cele ale talibanilor, foarte multe dintre figurile centrale ale Al-Qaeda și-au desăvârșit baza ideologică luptând alături de talibani. Un exemplu notabil este chiar Osama bin Laden, care a participat ca luptător voluntar în acţiunile desfășurate de reţeaua Haqqani când aceasta era patronată de fondatorul mișcării, Jalaluddin Haqqani. Legăturile dintre Al-Qaeda și talibani au fost întărite și pe parcursul celor două decenii de luptă împotriva alianţei internaţionale conduse de Statele Unite.

Merită subliniat de altfel și faptul că mișcarea AQAP (reţeaua Al-Qaeda din Peninsula Arabia) a salutat recâștigarea teritoriului afgan de către talibani. Gestul AQAP este reprezentativ pentru satisfacţia pe care majoritatea mișcărilor extremiste de sorginte sunnită o resimt în urma ocupării de către talibani a orașului Kabul și implicit în urma preluării puterii politice în Afganistan. Din această perspectivă, ne putem aștepta la o resurgenţă a activităţilor teroriste ale Al-Qaeda, cel puţin teoretic. Rămâne totuși de văzut direcţia politică pe care o va urma Afganistanul în perioada următoare.

Având în vedere dorinţa talibanilor de a obţine recunoașterea internaţională, dar și agrearea prevederilor Acordului de la Doha din 2020, prin care talibanii se angajau să nu permită ca teritoriul afgan să devină o bază pentru mișcările extremiste, am putea totuși spera că recenta lor victorie nu va însemna și revigorarea Al-Qaeda. Însă Al-Qaeda nu este singurul pericol din regiune.

ISIS

Făceam referire mai sus la satisfacţia pe care mișcările extremiste sunnite (wahabite) o resimt în urma victoriei talibanilor. O excepţie notabilă de la această situaţie o reprezintă cazul ISIS (gruparea Stat Islamic).

Deși au o bază ideologică comună, având în vedere puterea influenţei wahabită atât asupra sunniţilor, cât și asupra membrilor Stat islamic, cele două mișcări s-au aflat de cele mai multe ori pe poziţii opuse în ceea ce privește obiectivele politice. ISIS îi consideră pe talibani ca fiind apostaţi (răzvrătiţi, rebeli în contextul islamului), deoarece au fost dispuși să negocieze cu americanii, dușmanul suprem al ISIS. În Islam apostazia este o abatere gravă, care nu de puţine ori este pedepsită cu moartea. [Takfir (excomunicare) este termenul care desemnează ansamblul de pedepse pe care cei fideli Islamului li le pot impune celor acuzaţi de apostazie.] De altfel talibanii au luptat împotriva ISIS în Afganistan inclusiv pe parcursul prezenţei armatelor Coaliţiei în ultimii ani. În aceste circumstanţe, nu vom asista la o transformare benevolă a teritoriului afgan într-o bază de pregătire a militanţilor ISIS în perioada imediat următoare. Din contră, există șanse destul de mari ca talibanii să fie mai degrabă aliaţi ale Occidentului împotriva ISIS dacă situaţia de securitate din regiune o va impune.

Mișcarea Islamică a Uzbekistanului

În încheiere, merită să ne aplecăm atenţia asupra unei alte organizaţii extremiste (desemnată ca fiind teroristă în multe dintre statele lumii), mai puţin cunoscute, însă care are totuși potenţialul de a deveni un factor de destabilizare pe continentul asiatic – Mișcarea Islamică a Uzbekistanului (MIU). Deși, atât în trecutul de dinainte de înglobarea ei în mișcarea Stat Islamic, cât și în prezent, în forma ei revigorată, organizaţia și-a afirmat adeziunea la mișcarea talibană, MIU reprezintă totuși o organizaţie extremistă distinctă, cu obiective naţionaliste (instaurarea unui stat fundamentalist islamic în Uzbekistan, în acord cu legea Sharia), dar și regionale și chiar internaţionale (nu de puţine ori aceasta și-a exprimat susţinerea pentru atacurile Al-Qaeda împotriva Statelor Unite și adeziunea la agenda anti-occidentală a acesteia). Particularitatea acestei mișcări constă în coagularea de elemente extremiste de factură islamică în special din statele Asiei Centrale (Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan, Kîrghizstan).

Această compoziţie este îngrijorătoare în special pentru China, a cărei regiune Xinjiang, patria Uigurilor, un popor turcic cu aspiraţii proprii la independenţă, are graniţă comună cu Afganistan. Ascensiunea Mișcării Islamice din Uzbekistan în contextul actual al preluării puterii politice de către talibani în Afganistan, va reprezenta un factor de îngrijorare pentru China, deoarece această mișcare extremistă va avea potenţialul de a încuraja și de a alimenta manifestările pro-independenţă ale uigurilor, recunoscute pentru violenţa lor.

La linie

În concluzie, este dificil de previzionat dacă și în ce măsură schimbarea regimului de la Kabul va avea potenţialul de a transforma Afganistanul într-o pepinieră a mișcărilor teroriste de sorginte wahabită. Trebuie să ţinem cont de faptul că încă nu cunoaștem pe deplin detaliile Acordului semnat la Doha în 2020 între administraţia lui Donald Trump (comunicatul public detaliază doar primele două părţi ale acordului) și conducerea talibană. De asemenea, este încă prea devreme să evaluăm cât de departe vor fi dispuși să meargă talibanii pentru a-și asigura recunoașterea internaţională. Însă, cu siguranţă, perioada ce va urma după valul de escaladare a instabilităţii în regiune ne va aduce o imagine mai clară asupra acestui teritoriu care îngroapă imperii.

Raisa Dobrescu este doctor în drept internaţional public, Universitatea Titu Maiorescu din București acordându-i titlul pentru o lucrare pe tema terorismului internaţional și a măsurilor curţii penale internaţionale împotriva terorismului. După mai mult de cinci ani de experienţă în domeniul diplomaţiei și a relaţiilor internaţionale, activând în organizaţii de talie internaţională precum ONU, Raisa Dobrescu lucrează în prezent în Ministerul Apărării Naţionale.

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Raisa Dobrescu

Rate it

Previous post

Analize

Despre suflet şi optări existenţiale

Ancorat adânc în morala creștină, dar fără intenţia unui volum de morală creștină, filologul, eseistul și elenistul Petru Creţiane provoacă și azi, la aproape un sfert de veac de la trecerea sa în nefiinţă, (re)așezându-ne în faţa oglinzii pentru a învăţa mai bine „ce suntem cu adevărat”. Apărut mai întâi la Editura Univers Enciclopedic, în 1995, volumul Luminile şi umbrele sufletului a fost reeditat de Humanitas, oferind o colecţie de […]

todayAugust 29, 2021 1

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%