COVID-19

Vaccin anti-COVID în sarcină. Pfizer, Moderna, Zeneca sau Johnson?

todayNovember 25, 2021

Background
share close

Atunci când analizăm potenţialul impact al unui vaccin anti-COVID în sarcină, este bine să știm în primul rând că mai multe studii au arătat că, la gravide, infecţia cu SARS-CoV-2 poate avea consecinţe negative importante.

Astfel, studiul INTERCOVID – unul dintre cele mai mari efectuate până în prezent, ce a inclus 706 femei gravide infectate cu SARS-CoV-2 – a demonstrat că această infecţie (inclusiv formele asimptomatice) se asociază cu un risc crescut de preeclampsie și eclampsie, infecţii secundare, spitalizare la Terapie intensivă și naștere prematură indusă medical. Rezultate similare au furnizat și alte studii, din ţări precum China, India, Iran, Spania și Turcia. În plus, s-a observat că nou-născuţii din mame COVID-19 pozitive au o greutate la naștere mai mică decât cei din mame COVID-19 negative.

Transmiterea prin placentă de la mamă la făt a coronavirusului este de asemenea posibilă, dar încă incomplet elucidată. Toate aceste riscuri materne și fetale asociate cu COVID-19 indică necesitatea unei monitorizări atente a gravidelor infectate, precum și a aplicării unor măsuri de profilaxie mai riguroase – inclusiv prin vaccinare – a femeilor însărcinate sau care plănuiesc să rămână însărcinate.

Este un lucru bine stabilit în practica medicală că majoritatea vaccinurilor (precum cel antigripal sau anti-tuse convulsivă) sunt permise și chiar recomandate la gravide.

Datele privind siguranţa și eficacitatea vaccinării împotriva COVID-19 în timpul sarcinii sunt limitate, deoarece companiile farmaceutice producătoare de vaccinuri au exclus din studiile lor clinice femeile gravide. Totuși, astfel de date s-au acumulat considerabil în ultimul timp. Ele sugerează că beneficiile vaccinării anti-COVID-19 în sarcină depășesc riscurile cunoscute sau potenţiale. S-a demonstrat că vaccinurile ARNm anti-COVID-19 generează o imunitate puternică la femeile însărcinate și la cele care alăptează, similară cu cea constatată la toate celelalte persoane.[1][2][3][4]

Niciunul dintre vaccinurile anti-SARS-CoV-2 nu conţine virus viu și nu poate îmbolnăvi pe nimeni de COVID-19, inclusiv femeile însărcinate sau bebelușii acestora. Dimpotrivă, există studii care au arătat că, după vaccinare (în special în trimestrul III de sarcină), se produce un transfer de anticorpi de la mamă la făt, atât prin placentă, cât și prin laptele matern; astfel, vaccinarea poate conferi și mamei, și nou-născutului o protecţie împotriva COVID-19.

Date preliminare extrase din registrele de monitorizare a efectelor adverse ale vaccinurilor ARNm V-safe și VAERS, din perioada decembrie 2020 – februarie 2021 au relevat că frecvenţa avorturilor spontane, a nașterilor premature sau a cazurilor de nou-născuţi cu greutate mică la naștere este similară cu cea care a fost observată în general la femeile însărcinate, înainte de pandemia de COVID-19; cu alte cuvinte, vaccinurile ARNm nu par să se însoţească de o creștere a riscului de complicaţii materno-fetale.

Recomandări pentru vaccin anti-COVID în sarcină

În SUA, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Comisia de Experţi în Practicile de Imunizare (ACIP), în colaborare cu Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG) și cu Academia Americană de Pediatrie au elaborat ghiduri de bună practică, ce arată că vaccinurile anti-COVID-19 nu trebuie refuzate femeilor însărcinate.[5][6][7][8] Societatea Americană pentru Medicină Reproductivă (ARSM) și Societatea pentru Medicina Materno-Fetală (SMFM) de asemenea susţin vaccinarea tuturor femeilor gravide și a celor care alăptează.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) susţine că femeile însărcinate se pot vaccina împotriva COVID-19, după o discuţie prealabilă cu medicul lor de familie despre avantajele și riscurile posibile ale vaccinării. OMS consideră că beneficiile cele mai mari le-ar putea avea femeile însărcinate cu risc crescut de infectare cu SARS-Cov-2, precum cele care lucrează în prima linie din sectorul medical, cele care locuiesc în zone cu incidenţă ridicată a COVID-19 și cele cu comorbidităţi ca hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat, asociate cu un risc crescut de a dezvolta o formă severă de COVID-19.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) arată că toate ţările membre UE, cu excepţia Bulgariei, recomandă vaccinarea împotriva COVID-19 la femeile însărcinate. Majoritatea acestor ţări recomandă vaccinarea numai după primul trimestru de sarcină, cu un vaccin de tip ARNm. Unele state (Germania, Lituania, Spania) au emis recomandări similare (vaccin ARNm) și pentru femeile care alăptează. Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) subliniază de asemenea că femeile însărcinate trebuie să aibă acces la vaccinare, dar recomandă ca decizia de a se vaccina sau nu să fie luată în colaborare cu un medic, după luarea în considerare a beneficiilor și riscurilor individuale.

Nu este clar încă dacă femeile care plănuiesc o sarcină trebuie să aștepte un anumit timp (săptămâni sau luni) după vaccinare, înainte de a încerca să rămână însărcinate. Unii autori consideră prudentă o astfel de amânare, ghidurile americane și britanice nu o susţin, în vreme ce OMS sau EMA nu fac nicio recomandare în acest sens.

Concluzii

Gravidele infectate cu coronavirus prezintă un risc crescut de complicaţii materno-fetale, comparativ cu cele neinfectate. Datele disponibile până în prezent nu indică un impact negativ al vaccinării anti-COVID-19 în perioada pre- și post-concepţie. Ca urmare, vaccinarea împotriva COVID-19 este recomandată de regulă tuturor femeilor însărcinate, care alăptează sau care intenţionează să rămână însărcinate, exceptând, desigur, contraindicaţiile (antecedente de reacţii alergice severe sau hipersensibilitate la componentele vaccinului).

Este preferabil să se utilizeze un vaccin de tip ARNm (Pfizer/BioNTech sau Moderna), având în vedere că vaccinurile cu vector adenoviral (ca Astra-Zeneca și Johnson&Johnson) pot cauza, rar, trombocitopenie trombotică autoimună, în special la femeile tinere. La gravide este mai prudent ca vaccinarea să se facă după primul trimestru de sarcină. Înainte de a decide dacă să se vaccineze sau nu, poate fi util (dar nu obligatoriu) pentru aceste persoane să se sfătuiască cu medicul lor, luând în discuţie raportul risc/beneficiu individual.

În cazul în care apare febră după vaccinare, aceasta trebuie combătută (cu paracetamol), deoarece s-a demonstrat că febra maternă, indiferent de cauză, se poate însoţi cu un risc crescut de malformaţii fetale.

Dr. Liviu Segall este medic primar medicină internă și nefrologie la Centrul de dializă Fresenius Nephrocare, Iași

„Kathryn J. Gray, Evan Bordt, Caroline Atyeo et al., «Coronavirus disease 2019 vaccine response in pregnant and lactating women: A cohort study», în American Journal of Obstetrics and Gynecology vol. 225, nr. 3, sept 2021, 303.e21-303.e317, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33775692/. ”.

Sursa
semneletimpului.ro

Written by: Liviu Segall

Rate it

Previous post

Comunicat

Viorel Iuga: „Viorel Candrianu, NU a fost „ucis de Covid”. El a plecat ACASĂ la Stăpânul pe care l-a iubit și slujit”!

Monitorul de Suceava îi prezintă astăzi pe „cei mai cunoscuți suceveni uciși de Covid”. Gândindu-se probabil la timpul plecării, prima poză este a păstorului Baptist Viorel Candrianu. Chiar dacă sunt bine intenționați, trebuie să precizez că cei care au gândit subiectul fac o mare greșeală. Păstorul Viorel Candrianu, NU a fost „ucis de Covid”. El a plecat ACASĂ pentru că Stăpânul lui, pe care L-a iubit și L-a slujit, a considerat că Viorel și-a sfârșit lucrarea și că trebuie să […]

todayNovember 25, 2021

Post comments (0)

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

0%