O dimineaţă care începe cu căutarea frenetică a cheilor sau a telefonului nu dă cel mai relaxat ton unei zile, dar specialiștii spun că beneficiile pe care ni le oferă o casă ordonată trec dincolo de reducerea nivelului de stres cotidian.
Zeci de jurnaliști s-au grăbit spre Princeton, New Jersey, la 18 aprilie 1955, ziua în care a murit Albert Einstein, dar numai unul a reușit să obţină fotografii inclusiv de la slujba funerară a acestuia. Era vorba de fotoreporterul Ralph Morse, de la revista Life, care s-a întors la New York cu un set de fotografii pe care abia aștepta să le publice în exclusivitate. Doar că, între timp, redactorul-șef a decis să nu publice acest material, după intervenţia fiului lui Einstein, care l-a rugat să respecte intimitatea familiei care își jelea pierderea.
Pentru mai bine de jumătate de secol, niciuna dintre fotografiile lui Morse nu a fost publicată, excepţie făcând cea care reda biroul fizicianului imediat după moartea lui și care a devenit faimoasă. Calculele înșirate pe tablă, cărţile și hârtiile așezate de-a valma pe birou sau pe rafturi, însemnările, o pipă și o fotografie alcătuiesc imaginea unui haos pe care ne-ar fi greu să-l tolerăm zilnic în spaţiul biroului, casei sau mașinii noastre. Dacă nu cumva suntem genul de persoană pe care mediul dezordonat nu o frustrează, ci o face să se simtă ca peștele în apă.
Dezordine și creativitate
„Oamenii care sunt foarte conștiincioși văd lucruri pe care alţii nu le văd”, spune psihologul Sam Gosling, folosind exemplul unui coleg care își ţine hârtiile după o evidenţă alfabetică, iar creioanele aliniate cu partea ascuţită în sus în suportul lor. Într-un contrast evident cu biroul lui Gosling, de altfel, de pe care poţi muta jumătate din cărţi fără ca el să observe zile în șir – după propria-i mărturisire.
Organizarea impecabilă ar putea fi de dorit doar în cazul în care ai fi capabil s-o menţii pe termen lung, spune Sarah Gillespie, aflată la vârsta pensionării. Ar putea ordona sertarele de la bucătărie, ba chiar să le organizeze în compartimente, dar nu vrea să se înhame la o muncă absolut inutilă – ar dura oricum puţin până când sertarele ar reveni la aglomeraţia și dezordinea lor obișnuită. Și, până la urmă, se întreabă Gillespie, când mai ai câţiva ani de trăit, de ce ai vrea să-i irosești încercând să păstrezi în ordine perfectă un sertar de bucătărie?
Comportamentul dezordonat are și el beneficiile lui sau cel puţin așa sugerează unele investigaţii. Munca într-un mediu dezordonat pare să ajute indivizii să vină cu idei creative, a arătat un studiu coordonat de cercetătoarea Kathleen Vohs. Într-o primă etapă a studiului, participanţii au avut de completat chestionare, jumătate dintre ei lucrând într-o cameră ordonată, iar cealaltă jumătate, într-o cameră în care se aflau împrăștiate cărţi și hârtii. La final, voluntarii au fost solicitaţi să doneze pentru o organizaţie caritabilă și au fost serviţi, la alegere, cu un măr sau cu un baton de ciocolată. Subiecţii care au lucrat într-un spaţiu ordonat s-au dovedit mai generoși (82% au donat, comparativ cu 47% dintre cei care au stat în camera în dezordine) și mai predispuși să aleagă o gustare sănătoasă (67% au ales mărul, faţă de 20% din cei care au stat mai întâi într-o cameră dezordonată).
Ordinea face casă bună cu generozitatea și alegerile alimentare sănătoase, pe când mediul dezordonat stimulează creativitatea și alegerile noi.
În a doua etapă a experimentului, voluntarii au fost solicitaţi să găsească utilizări noi pentru o minge de ping-pong, ideile participanţilor din camera dezordonată fiind apreciate ca semnificativ mai creative. De asemenea, rugaţi să aleagă între un smoothie sănătos etichetat drept „clasic” și unul „nou”, cei din camera dezordonată au ales preponderent produsul „nou”, în timp ce voluntarii din camera ordonată au preferat să aleagă ceva „clasic”.
Desfășurat pe un număr destul de mic de subiecţi, studiul a sugerat că ordinea face casă bună cu generozitatea și alegerile alimentare sănătoase, pe când mediul dezordonat stimulează creativitatea și alegerile noi.
Vohs subliniază că au fost folosite 6 spaţii diferite și că nu locaţia în sine contează, ci cât de ordonat este spaţiul respectiv. Plasarea într-o cameră dezordonată a stimulat exact ingredientul pe care și-l doresc companiile, creativitatea, a punctat cercetătoarea, concluzionând că un mediu în dezordine pare să ajute la debarasarea de convenţii și la dobândirea unor noi perspective.
Cercetătorii germani au descoperit, la rândul lor, că un mediu dezordonat ajută oamenii să-și „simplifice” gândurile și să aibă o gândire mai clară. „Birourile dezordonate ar putea să nu fie atât de dăunătoare pe cât par”, au concluzionat autorii, subliniind că un mediu în care lucrurile nu se găsesc neapărat la locul lor dezvoltă abordări de rezolvare a problemelor care sporesc aparent eficienţa muncii și creativitatea.
Un mediu dezorganizat nu scoate totuși la lumină creativitatea decât dacă ea există, iar beneficiile acestuia sunt estompate de o serie de efecte mai puţin dezirabile. Pe de altă parte, studiile arată că un mediu curat și ordonat oferă beneficii semnificative pentru sănătate.
Ce spun studiile despre beneficiile pe care le oferă o casă ordonată
Există o legătură substanţială între dezordine și amânare atât la tineri, cât și la persoanele în vârstă, ambele fiind corelate cu o satisfacţie scăzută a vieţii, potrivit unui studiu coordonat de profesorul Joseph Ferrar.
Dezordinea poate induce un răspuns fiziologic, inclusiv un nivel crescut de cortizol, denumit „hormonul stresului”, potrivit unui studiu din 2010. Cercetătorii au constatat că femeile care trăiesc în case pe care le descriu ca aglomerate sunt mai predispuse să fie obosite și deprimate. De asemenea, (în special) femeile din casele care aveau nevoie să fie puse în ordine au avut un nivel crescut de cortizol pe parcursul zilei, în timp ce persoanele care considerau că locuiesc în spaţii odihnitoare, confortabile (de regulă bărbaţii) aveau niveluri de cortizol mai scăzute.
Femeile care trăiesc în case pe care le descriu ca aglomerate au un nivel mai mare de cortizol.
Dezordinea îngreunează concentrarea asupra sarcinilor pe care le avem de făcut, au concluzionat cercetătorii de la Universitatea Princeton. Cortexul vizual poate deveni copleșit de imaginea obiectelor care nu sunt relevante pentru îndeplinirea sarcinii, iar munca de filtrare a acestora obosește creierul, în timp și îi reduce capacitatea de funcţionare.
În cazul copiilor cu ADHD (tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenţie), spunem că problema copilului este una de concentrare, dar „poate că adevărata problemă este că acesta este copleșit de dezordinea din jur”, spune cercetătoarea Sabine Kastner, observând că strategiile de reducere a suprasolicitării senzoriale ajută copiii cu ADHD, dar și persoanele care au dificultăţi de concentrare.
Oamenii care locuiesc în case ordonate sunt mai sănătoși decât cei care trăiesc în case mai puţin îngrijite, a constatat un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Indiana, care a urmărit 998 de afro-americani între 49 și 65 de ani, așadar aparţinând segmentului demografic cu un risc crescut de a dezvolta boli de inimă. Deși activitatea fizică reduce riscul dezvoltării factorilor de risc pentru boli cardiovasculare, nivelul de activitate fizică a afro-americanilor tinde să rămână scăzut.
Studiul a arătat că interiorul caselor influenţează mai mult nivelul de activitate fizică a locatarilor decât trotuarele, iluminatul și alte elemente legate de accesibilitatea pietonală din cartierul lor. Profesorul NiCole Keith afirmă că aceste rezultate au fost neașteptate și că e nevoie de mai multe date pentru a răspunde la întrebarea: „Oamenii care au grijă de corpul lor sunt genul de oameni care obișnuiesc să se îngrijească de casele în care locuiesc?”.
Un spaţiu ordonat într-o viaţă ordonată
Oamenii ordonaţi nu se agaţă de lucruri inutile, pe care le păstrează „pentru orice eventualitate”, scrie psihologul Alice Boyes într-un articol care creionează portretul persoanelor iubitoare de ordine.
Teoretic, este posibil să ai nevoie în viitor de orice articol care acum doar aglomerează sertarele și rafturile casei tale, spune organizatorul profesionist Alejandra Costello, răspunzând întrebării rostite și nerostite a celor care consideră dificilă debarasarea de obiecte. Concentrându-ne însă asupra unei nevoi ipotetice, nu realizăm cât de mult ni s-ar îmbunătăţi viaţa renunţând la obiectele pe care nu le folosim, dar care necesită curăţare, depozitare, împachetare și despachetare, punctează Costello.
Oamenii ordonaţi nu se agaţă de lucruri inutile, pe care le păstrează „pentru orice eventualitate”.
Deseori, atunci când ne punem în ordine casa, ceea ce facem, de fapt, este să rearanjăm lucrurile, apelând la diferite trucuri de organizare, dar simpla organizare, fără eliminarea obiectelor în exces, nu reprezintă decât o soluţie temporară, spune scriitorul Joshua Becker.
Uneori, psihiatrii care lucrează cu pacienţi diagnosticaţi cu tulburarea de tezaurizare compulsivă (o afecţiune care face persoana să organizeze cu dificultate volumul masiv de obiecte adunate în timp și să se despartă și mai greu de ele) apelează la organizatori profesioniști pentru a-și ajuta pacienţii. Lynne Johnson, una dintre organizatoarele care lucrează cu pacienţii cu această afecţiune, spune că observă adesea o legătură între gestionarea mai bună a obiectelor acumulate și pierderea numărului de kilograme.
Medicul Pamela Peeke își instruiește pacienţii care doresc să slăbească să creeze măcar un colţ de ordine și de curăţenie acolo unde locuiesc. Povestind despre o pacientă care a reușit să se debaraseze de un număr mare de kilograme, Peek subliniază că problema nu era în primul rând greutatea ei, ci „dezordinea la mai multe niveluri ale vieţii ei”.
Dezordinea trimite semnale regulate creierului că munca noastră nu se termină niciodată și, de asemenea, ne bombardează cu stimuli în exces, forţându-ne simţurile să lucreze „peste program”, explică psihologul Sherrie Bourg Carter.
Dezordinea trimite semnale regulate creierului că munca noastră nu se termină niciodată.
La rândul ei, autoarea Gretchen Rubin observă că simplul fapt de a ști unde să îţi pui pălăria și mănușile atunci când ajungi acasă și de unde să le iei atunci când ieși pe ușă eliberează mintea de sub presiunea de a rezolva continuu aceeași problemă.
„Pentru fiecare minut de organizare se câștigă o oră”, spunea Benjamin Franklin, aducând la lumină astfel unul dintre secretele vieţii sale de succes, în care a finalizat sarcini multiple din domenii foarte diferite.
Nu știu dacă fiecare minut cheltuit cu întreţinerea unui spaţiu ordonat ne ajută să câștigăm 60 de minute. Poate că raportul este semnificativ mai mic, dar, oricum, avem suficiente date despre beneficiile unui mediu ordonat pentru a ne gândi de două ori atunci când trecem grăbiţi pe lângă sertarul dezordonat din bucătărie, gândind, ca doamna Gillespie, că nu avem timp de irosit.
Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.
Post comments (0)