Nu le cunoaștem, de prea multe ori, numele sau povestea, decât, eventual, după ce ajung subiect de știri. Le judecăm pentru că sunt prea slabe să se desprindă dintr-un mediu abuziv, dar știm prea puţin despre impactul terifiant pe care îl are violenţa domestică asupra sănătăţii și bunăstării femeii.
„Am simţit că nu am nicio valoare și m-am temut pentru viaţa mea în fiecare zi. Mi-am dat seama că mă controla cu totul și atunci mi s-a părut că nu mai are rost să trăiesc.” Este greu chiar și să asculţi o povestea ca aceea trăită de Steph – relaţia cu primul ei partener, marcată de abuz fizic, emoţional și sexual, a fost motivul pentru care a încercat să-și ia viaţa de mai multe ori. Gesturile ei nu erau încercări de a atrage atenţia sau de a cere ajutor, ci veneau din dorinţa disperată de a pune capăt vieţii pe care o trăia.
După mai bine de un deceniu de la această relaţie abuzivă, Steph își analizează viaţa, înţelegând că violenţa este limbajul pe care îl cunoaște încă de la naștere și că a urmat în mod inconștient un tipar care a condus-o spre relaţii în care a fost constant abuzată.
Gândurile și actele sucicidare sunt mai frecvente decât ne-am imagina la femeile abuzate de partenerii lor, potrivit unui studiu recent privind sănătatea mintală a adulţilor din Marea Britanie. Aceasta este prima cercetare academică din Marea Britanie care evidenţiază relaţia strânsă dintre abuzul domestic și suicid și a fost realizată de Sally McManus, expert în sănătate de la City, University of London.
Violenţa domestică și efectele sale asupra sănătăţii mintale
Abuzul domestic a atins proporţii epidemice și este „rușinos” că legătura care există între abuzul domestic și gândurile, tentativele și actele suicidare în rândul femeilor nu a fost recunoscută drept criză de sănătate publică, a afirmat Jess Southgate, CEO adjunct al organizaţiei Agenda Alliance.
Femeile care au suferit violenţă domestică (sau ceea ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii numește „violenţa partenerului intim”) au fost de trei ori mai predispuse la o tentativă de sinucidere în ultimul an decât cele care nu au fost victime ale abuzului domestic, arată studiul. De asemenea, femeile supuse abuzului domestic au avut un risc de două ori mai mare de a avea gânduri suicidare și un risc de trei ori mai mare de auto-vătămare fără intenţii de sinucidere decât femeile care nu s-au confruntat cu violenţa la ele acasă.
Femeile abuzate sexual de partenerii lor au avut un risc de suicid de șapte ori mai mare decât cele care nu au fost victimele violenţei sexuale în cadrul unei relaţii.
Cea mai puternică asociere dintre violenţa partenerului intim și auto-vătămare sau suicid apare în cazul abuzului sexual (această formă de abuz este de zece ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi). Femeile abuzate sexual de partenerii lor au avut un risc de suicid de șapte ori mai mare decât cele care nu au fost victimele violenţei sexuale în cadrul unei relaţii.
Femeile aflate în șomaj, care se luptă cu sărăcia, cele care nu pot lucra din cauza bolii sau dizabilităţii sau au datorii reprezintă categoriile cele mai expuse la abzu domestic, potrivit studiului.
Legătura dintre abuzul domestic și sinucidere a fost trecută cu vederea mult timp, având în vedere că trei sferturi dintre cei care se sinucid sunt bărbaţi, concluzionează Southgate, subliniind că acest studiu reliefează impactul pe care îl are abuzul asupra sănătăţii mintale pe termen lung.
Violenţa domestică, „o provocare globală de sănătate publică”
Mai mult de o femeie din patru se confruntă cu violenţa domestică înainte de a împlini vârsta de 50 de ani – aceste date șocante au fost livrate de un studiu publicat în 2022, unul dintre cele mai cuprinzătoare realizate pe această temă.
Publicată în revista The Lancet, cercetarea a analizat date culese – în cadrul a 366 de studii – de la peste două milioane de femei din 161 de ţări, acoperind astfel 90% din populaţia feminină a globului. Potrivit studiului, 27% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani au fost abuzate fizic și/sau sexual de un partener în timpul vieţii, iar 13% (aproape 500 de milioane de femei) s-au confruntat cu violenţa domestică în ultimul an de desfășurare a cercetării.
Tratamentul abuziv la care sunt supuse femeile în cuplu începe de la vârste tinere: 24% dintre fetele și femeile între 15 și 19 ani și 26% dintre cele cu vârsta cuprinsă între 19 și 24 de ani s-au confruntat cu violenţa partenerului cel puţin odată, începând cu vârsta de 15 ani.
Citește și: România, ţara unde victimele strigă în șoaptă
Studiul a arătat că există variaţii regionale semnificative în prevalenţa violenţei domestice – 49% dintre femeile din Oceania și 44% din femeile din Africa sub-sahariană au fost supuse violenţei fizice sau sexuale (sau ambelor) de către partenerul intim. Regiunile cu cele mai puţine cazuri de violenţă domestică au fost Europa Centrală (16%) și Asia Centrală (18%). Printre cele 12 ţări cu cea mai scăzută prevalenţă a violenţei domestice se numără Georgia și Armenia (ambele cu 10%), Singapore (12%), Elveţia (12%), Polonia (13%) și Cuba (14%).
Studiile s-au bazat pe date autoraportate, iar victimele violenţei domestice se confruntă cu stigmatizarea, așa că amploarea acestui fenomen ar putea fi și mai mare, spun cercetătorii.
În medie, o victimă se întoarce de 7 ori la partenerul său abuziv înainte de a-l părăsi definitiv, spun specialiștii, subliniind că e nevoie să nu judecăm victima, ci să o ascultăm și să-i oferim tot suportul de care are nevoie pentru a lua deciziile corecte.
În medie, o victimă se întoarce de 7 ori la partenerul său abuziv înainte de a-l părăsi definitiv.
Din exterior, ezitările victimei pot părea greu de înţeles, dacă nu se iau în calcul efectele extrem de nocive (inclusiv în planul sănătăţii mintale) pe care le are violenţa exercitată asupra unei persoane (chiar) de cel care ar trebui să o protejeze cel mai mult. În plus, multe femei se confruntă cu abuzul din partea partenerului la vârste foarte tinere, în etapele în care se construiesc bazele relaţiilor sănătoase, după cum subliniază cercetătoarea LynnMarie Sardinha.
„Nu credem că aceste lucruri se întâmplă, până nu se întâmplă. Și totuși, ele au loc în fiecare zi în curtea din spate sau în dormitoarele noastre”, scrie Amy Butcher, autoarea unei cărţi despre violenţa domestică.
Iar dacă aceste abuzuri nu se întâmplă în casa noastră, ci în cea a vecinilor, avem nevoie de curajul pe care îl pretindem victimelor. Curajul de a asculta, curajul de a interveni și curajul de a ne informa atunci când nu știm care sunt serviciile și resursele pe care le poate accesa victima.
Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.
Post comments (0)