Cât de lipsită de riscuri este degustarea alcoolului în copilărie?

A oferi copilului (la masă sau în diferite ocazii speciale) o înghiţitură de alcool nu e un obicei atât de rar pe cât am crede, și nu doar în România. Chiar dacă părinţii cred că un debut controlat al consumului protejează de excesele de mai târziu, realitatea este că degustarea alcoolului în copilărie generează riscuri majore pentru dezvoltarea copilului.

Recent, presa a scris despre o elevă de clasa a VIII-a care a băut alcool împreună cu colegii, chiar în incinta școlii unde învăţa, până ce a ajuns în prag de comă alcoolică. Părinţii elevilor au depus plângeri pentru proasta gestionare a situaţiei de către cadrele didactice, și opinia publică așteaptă primele concluzii ale anchetei deschise de poliţie. Un incident frapant și nu prea pentru cadrele didactice care povestesc că identifică mai mult sau mai puţin frecvent elevi băuţi în sala de clasă. Și, de asemenea, o știre care confirmă îngrijorările celor care știu că suntem pe locuri fruntașe în Uniunea Europeană la cantitatea de alcool consumată și că nici datele despre consumul de alcool în rândul elevilor din România nu arată deloc bine.

În topul ţărilor cu consum ridicat de alcool

România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană la cantitatea de alcool consumată, și un nefericit loc doi în clasamentul ţărilor cu cel mai dăunător model de consum, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional pentru Sănătate Publică. Consumul de alcool la populaţia în vârstă de 15 ani și peste este de 14,4 litri de alcool pur de persoană pe an, cantitatea consumată fiind în creștere în ultimul deceniu. Prin comparaţie, consumul anual de alcool la nivel mondial este de 6,3 litri de alcool pur pe cap de persoană, iar Europa înregistrează un consum de 10,9 litri de alcool pur/persoană.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătăţii în 2011, în România mor anual 17.000 de persoane din cauza consumului de alcool, jumătate dintre aceștia fiind în perioada activă a vieţii. Mortalitatea la vârstă adultă din cauza alcoolului este de 3 ori mai mare la bărbaţii din România și de 1,5 ori mai mare la femei, comparativ cu media Uniunii Europene. De fapt, peste 14% din anii potenţiali de viaţă în rândul populaţiei feminine şi 25,4% din anii potenţiali de viaţă ai bărbaţilor sunt pierduţi prin decese legate de alcool, în condiţiile în care oricum România are una dintre cele mai reduse speranţe de viaţă din Uniunea Europeană.

Consumul săptămânal de alcool în rândul copiilor români de 11-15 ani se situează între primele locuri din Europa.

Potrivit cercetărilor ESPAD (Proiectul European de Cercetare în Școli privind Consumul de Alcool și alte Droguri),  78% dintre adolescenţii români de 16 ani au consumat cel puţin o dată o băutură alcoolică, în timp ce 35% dintre minori consumă alcool compulsiv (cel puţin 5 băuturi într-o singură ocazie). O cincime dintre fete și 40% dintre băieţii de 15 ani au început să consume alcool de la 13 ani sau chiar mai devreme, consumul săptămânal de alcool în rândul copiilor români de 11-15 ani situându-se între primele locuri din Europa, arată studiile realizate de reţeaua internaţională de supraveghere Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) și Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Îţi va plăcea să citești și:

În faţa unei realităţi câtuși de puţin roz, ne-am aștepta ca părinţii să fie primii care încearcă să descurajeze consumul de alcool al copiilor, chiar dacă este vorba de o înghiţitură de alcool la ocazii mai mult sau mai puţin speciale, dar realitatea este că opiniile sunt polarizate pe acest subiect. Și nu doar la noi.

De ce permit părinţii degustarea alcoolului în copilărie

Potrivit chestionarului aplicat în România, Cehia și Ungaria în timpul campaniei DRINKiQ, în perioada martie-aprilie 2021, 35% dintre  români (și 16% dintre cehi, precum și 11% dintre maghiari) cred că mici cantităţi de alcool consumate de copii îi ajută să devină consumatori mai responsabili. În plus, deși aproape 60% dintre respondenţii români cred că au cunoștinţe bune sau excelente despre consumul de alcool, doar 2,5% au răspuns corect la toate întrebările care le verificau aceste cunoștinţe. Un număr mare de respondenţi a considerat, în mod fals, că femeile și bărbaţii de aceeași constituţie și care ingeră aceeași cantitate de alcool vor resimţi la fel efectele acestuia.

35% dintre  români cred că mici cantităţi de alcool consumate de copii îi ajută să devină consumatori mai responsabili.

Faptul că peste o treime dintre români sunt în favoarea unui consum controlatde alcool la copii poate debusola doar pe aceia care nu știu că practica are rădăcini mai vechi și că există o mulţime de justificări pe care părinţii nu se sfiiesc să le arunce în spaţiul public, convinși că ceea ce fac e în favoarea copilului lor.

Un articol publicat anul trecut de scriitoarea și bloggeriţa Ioana Chicet Macoveiciuc despre toxicitatea obiceiului de a lăsa copiii să guste alcool a stârnit controverse printre părinţii, poziţionându-i în tabere adeverse și aducând la lumină o serie de motive pro-consum (sau pro-înghiţitură).

Comentariile au arătat că nu există un consens între părinţi în legătură cu vârsta la care un copil poate fi lăsat să guste alcoolul – în timp ce unii o împing spre 16 sau 18 ani, alţii spun că e nerealist să te gândești că, la 14 ani, copiii n-ar fi găsit deja ocazia potrivită pentru a testa băuturile de acest gen. Desigur, sunt și dintre cei care cred c,ă la vârsta de 10 ani sau chiar mai devreme, câteva picături de alcool, eventuale strecurate în sucul copilului, mai degrabă ajută decât strică. Și nu lipsesc nici poveștile (întotdeauna despre alţii) în care copii de un an sau mai puţin primeau în biberon sau erau lăsaţi să soarbă picături din licoarea bahică.

Unii dintre cei care cred că o gură de alcool nu omoară pe nimeni, indiferent de vârstă, fac parte din categoria celor care au fost lăsaţi (sau chiar încurajaţi) de părinţi sau bunici să guste din alcoolul băut la masă, adeseori produs în gospodărie, fără ca această îngăduinţă să-i fi aruncat mai târziu în patima alcoolului. Ba chiar i-ar fi ajutat să înceapă să deosebească „alcoolul de bună calitate” de cel îndoielnic din comerţ, să bea cumpătat în ocaziile în care nu mai erau sub supravegherea părinţilor, și le-a adus „roșu în obraji”, semn de sănătate, după cum susţinea una dintre cititoarele articolului. Pofta, curiozitatea copilului și reacţiile nostime pe care le are copilul atunci când prima picătură de alcool ia contact cu papilele sale gustative sunt alte justificări aduse de părinţi.

Îţi va plăcea să citești și:

Unii părinţi mărturisesc că e greu de găsit „calea de mijloc”, în condiţiile în care în casă se savurează câte un pahar cu alcool, alţii cred că fiecare părinte știe ce e mai bine pentru copilul lui și, în final, sunt și cei care cred că studiile care spun că un copil nu trebuie să pună gura pe alcool sunt rupte de realitate, pentru că ei, prietenii și cunoscuţii lor au tot degustat vin, bere, ţuică sau ce era prin casă și „au ajuns cu toţii bine”.

Un studiu din 2017 a arătat că motivul cel mai frecvent pentru care părinţii australieni le permiteau copiilor să guste alcool era percepţia că prietenii copiilor lor deja consumă alcool. Interesant este faptul că mulţi dintre părinţii care ofereau alcool copiilor aveau reguli stricte, practici parentale bune și monitorizau atent relaţiile copiilor, dar factorul major care îi determina să relaxeze regulile privind alcoolul era încercarea de a-i feri de un consum nepotrivit în anturajul lor, oferindu-le un model alternativ, declară Monika Wadolowski, coordonatoarea studiului.

Ce spun studiile despre degustarea alcoolului în copilărie

Vârsta medie la care o persoană începe să consume ocazional alcool a scăzut de la 17 ani și jumătate în 1965 la 14 ani în 2003, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Abuz de Alcool și Alcoolism din SUA. Debutul timpuriu este însă legat, potrivit cercetătorilor, de o gamă largă de probleme medicale și sociale.

Copiii care au început să folosească alcool la vârsta de 11 ani au fost de 4 ori mai predispuși să bea excesiv sau să se îmbete în timpul liceului, potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Studii privind Alcoolul și Dependenţa de la Universitatea Brown din SUA. Cercetătorii au constatat că aproape o treime dintre cei 561 de copii studiaţi (dintr-o școală gimnazială din Rhode Islande) au început să consume alcool, în general cu știinţa părinţilor. Deși studiul a reliefat o corelaţie între cele două variabile, fără a putea dovedi existenţa unei relaţii de cauzalitate, autorii susţin că permisivitatea părinţilor în legătură cu consumul de alcool transmite mesaje mixte copiilor.

Vârsta medie la care o persoană începe să consume ocazional alcool a scăzut cu 3 ani și jumătate în 4 decenii.

Un studiu olandez a investigat impactul pe care îl are consumul timpuriu de alcool în compania celui mai bun prieten comparativ cu consumul în compania fraţilor sau a părinţilor, doar pentru a constatata că, în ambele cazuri, acest comportament s-a asociat cu o problemă ulterioară în ce privește consumul. Luând în considerare tendinţa de creștere a consumului de alcool în timp, indiferent de contextul în care copiii încep să bea alcool, autorii subliniază importanţa sensibilizării părinţilor în privinţa rolului pe care-l joacă în amânarea contactului copiilor cu alcoolul.

Copiii care consumă alcool în clasa a VII-a sunt mai predispuși decât neconsumatorii de aceeași vârstă să aibă probleme legate de învăţare, consum de substanţe și comportament delincvent înainte și în timpul liceului, dar sunt și mai susceptibili să aibă probleme legate de angajare și comportament violent ca adulţi tineri, potrivit unui studiu din 2003.

De asemenea, consumul de alcool (în special cel excesiv) la minori se asociază cu probleme de socializare, activitate sexuală neplanificată, violenţă fizică și sexual, risc crescut de sinucidere și omucidere sau modificări în dezvoltarea creierului, cu efecte care pot persista de-a lungul vieţii.

NHS, instituţia de sănătate publică a Marii Britanii, recomandă amânarea consumului de alcool până la 18 ani, iar dacă minorii aleg totuși să consume alcool, recomandarea este ca să nu o facă în niciun caz înainte de vârsta de 15 ani. Chiar și la 15 ani sau la vârste mai mari, alcoolul poate afecta funcţiile vitale și dezvoltarea organelor, iar consumul înainte de 14 ani are riscuri sporite asupra sănătăţii.

Gustarea ocazională a alcoolului, sub supravegherea părinţilor, este pe cât de subevaluată în ce privește riscurile, spun cercetătorii universităţii din Buffalo, avertizând că debutul consumului înainte de 13 ani este un bun predictor al creșterii frecvenţei consumului și cantităţii de alcool în următorii ani.

De fapt, persoanele care raportează că au început să consume alcool înainte de vârtsa de 15 ani sunt de 4 ori mai predispuși să întrunească criteriile pentru dependenţă de alcool mai târziu, potrivit unui studiu realizat acum două decenii de cercetători ai Institutului Naţional de Abuz de Alcool și Alcoolism din SUA.

Debutul consumului înainte de 13 ani este un bun predictor al creșterii frecvenţei consumului și cantităţii de alcool în următorii ani.

Poate să pară logic pentru un părinte să permită câteva înghiţituri de vin copiilor acasă, în timpul mesei, într-un context aparent lipsit de riscuri, în care să înveţe consumul cu moderaţie, decât să-i lase să experimenteze cu prietenii, dar lipsesc dovezile care să arate că un astfel comportament îi protejează, dimpotrivă, datele pe care le avem arată că efectul poate fi opus celui scontat, concluzionează dr. Luisa Dillner, director al British Medical Journal Publishing Group.

Raportul dintre riscuri și beneficii nu este, cel mai probabil, cel mai bun punct de plecare în discuţia deespre degustarea alcoolului în copilărie. După ce Universitatea din Washington a publicat studiul „Global Burden of Diseases”, cel mai amplu proiect de acest gen (a analizat tiparele de consum a 28 de milioane de persoane din 195 de ţări pe perioada unui deceniu), știm deja că nu există niciun nivel al consumului de alcool care să poată fi considerat sigur.

De fapt, chiar înainte de publicarea studiului, Societatea Americană de Oncologie Clinică a publicat o declaraţie în care recomanda limitarea expunerii tinerilor la reclamele făcute băuturilor alcoolice și o mai bună aplicare a legilor care interzic vânzarea de alcool celor care nu au vârsta legală de consum (21 de ani în toate statele SUA). Declaraţia citează dovezi despre asocierea dintre anumite tipuri de cancere și consumul ușor de alcool, iar profesorul Noelle LoConte, unul dintre semnatarii declaraţiei, subliniază că mesajul acesteia este de a reduce consumul de alcool pentru cei care folosesc alcoolul, iar pentru cei care nu beau, sfatul este de a nu începe să consume.

Aceste recomandări pot fi cel puţin derutante pentru consumatorii de alcool (ca și pentru o parte a experţilor). Știind însă că alcoolul este, la nivel mondial, principalul factor de risc pentru mortalitate prematură și dizabilitate în rândul categoriei de vârstă 15-49 de ani, fiind responsabil pentru 10% din mortalitatea înregistrată în această grupă, la ce beneficii s-ar putea gândi părintele careoferă copilului o gură de alcool „ca să vadă cum e”:

Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.